Cristian Păun spune că înghețarea salariilor din sectorul public reprezintă o corecție bugetară
Profesorul de economie Cristian Păun consideră că una dintre măsurile importante din proiectul de buget pentru anul 2026 este înghețarea salariilor din sectorul public. Potrivit acestuia, măsura înseamnă, în practică, o scădere a veniturilor în termeni reali.
Economistul explică faptul că salariile vor rămâne aproximativ la același nivel în termeni nominali, însă inflația va reduce puterea de cumpărare. El arată că eventualele creșteri rezultate din promovări sau din schimbarea grilelor de salarizare nu sunt semnificative.
Cristian Păun a explicat că salariile vor rămâne aproximativ la același nivel nominal, însă în termeni reali acestea vor scădea din cauza inflației.
„Cei care promovează sau cei care intră pe altă grilă de salarizare datorită vechimii din sectorul public, creșterea nu este semnificativă. De fapt, arată o înghețare totală a salariilor. În termeni nominali, salariile rămân cam tot pe acolo, iar în termeni reali ele vor scădea, pentru că există inflația”, a explicat economistul la Digi24.
În opinia sa, această măsură reprezintă o corecție bugetară importantă și un element pozitiv al proiectului de buget.
„Se realizează o corecție bugetară importantă prin înghețarea acestor salarii și este foarte bine că este așa. Asta este primul element pozitiv din acest proiect de buget”.
Accentul pus pe fonduri europene este un alt element pozitiv al bugetului
Un alt punct pozitiv al proiectului de buget este accentul pus pe atragerea fondurilor europene. Cristian Păun explică faptul că fondurile europene, în special cele din Planul Național de Redresare și Reziliență, presupun o anumită disciplină bugetară.
Statul trebuie mai întâi să efectueze cheltuielile și ulterior să recupereze banii de la Uniunea Europeană.
Potrivit economistului, pentru a putea absorbi aceste fonduri este necesar ca bugetul să aibă suficientă lichiditate. El critică însă existența unor programe naționale de investiții care dublează finanțările europene.
„Aceste fonduri, mai ales cele din PNRR, au o proprietate foarte importantă: statul trebuie mai întâi să cheltuiască banii și apoi îi recuperează de la Uniunea Europeană, demonstrând că acele cheltuieli au fost făcute corect și nu au fost irosite. Trebuie să ai bani înainte și apoi recuperezi acești bani de la Uniunea Europeană. Este foarte important să existe lichiditate în buget astfel încât aceste fonduri să poată fi absorbite”, a explicat Păun pentru sursa citată.
Cristian Păun a arătat că programe precum Anghel Saligny pot intra în competiție cu fondurile europene. Economistul consideră că dezvoltarea locală și regională ar trebui finanțată în principal din fonduri europene.
„Noi avem fonduri europene, pe astea trebuie să ne concentrăm. Ele sunt suficiente pentru dezvoltare inclusiv la nivel local și regional. Nu ar trebui să mai avem programe paralele care se bat cap în cap cu fondurile europene. Acolo se sifonează banii, acolo sunt banii care sunt ușor de cheltuit și mai greu de verificat”, a spus Păun.
Costurile cu dobânzile la datoria publică depășesc cheltuieli importante ale statului
Cristian Păun avertizează că problema majoră pentru bugetul României rămâne nivelul ridicat al deficitului și al datoriei publice. Potrivit acestuia, orice creștere a cheltuielilor bugetare duce la majorarea deficitului.
Deficitul determină creșterea datoriei publice și implicit a sumelor plătite pentru dobânzi.
Economistul arată că aceste costuri au ajuns la un nivel foarte ridicat. În opinia sa, sumele plătite anual pentru dobânzi depășesc bugetul alocat educației sau cheltuielile de capital realizate de stat.
„Orice sumă de bani pe care o adaugi pe cheltuieli duce deficitul în sus. Iar deficitul înseamnă datorie și dobânzi foarte mari. Suma pe care o plătim pe dobânzi depășește bugetul de la educație sau cheltuielile de capital pe care le facem, ceea ce este aberant”, a mai declarat Păun la Digi24.
Cristian Păun a explicat că aproximativ 60 de miliarde de lei reprezintă peste 10 miliarde de euro. Potrivit calculelor prezentate de economist, această sumă ar putea finanța aproximativ o mie de kilometri de autostradă.
El avertizează că aceste costuri reprezintă o pierdere majoră pentru economia României.
„60 de miliarde de lei înseamnă peste 10 miliarde de euro, adică aproximativ o mie de kilometri de autostradă. Noi anual, din dobânzi, pierdem 1.000 km de autostradă. Este o inconștiență”, a spus acesta.
România a reușit să se împrumute înainte ca dobânzile să crească pe piețele internaționale
Profesorul de economie consideră că România a avut totuși un moment favorabil în contextul tensiunilor internaționale.
Potrivit acestuia, statul a reușit să contracteze aproximativ jumătate din împrumuturile necesare pentru acest an înainte de escaladarea conflictelor geopolitice. Acest lucru a permis obținerea unor dobânzi și a unor scadențe considerate mai avantajoase.
Cristian Păun avertizează însă că situația ar fi fost mult mai dificilă dacă aceste împrumuturi ar fi fost contractate mai târziu.
„Am avut noroc că am reușit să ne împrumutăm aproximativ jumătate din banii de care avem nevoie anul acesta chiar înainte de izbucnirea conflictului. Am obținut dobânzi și scadențe destul de bune. Dacă ratam împrumutul cu o săptămână sau două, totul era mult mai scump și cu scadențe mult mai mici. Asta va fi perioada următoare”, a avertizat economistul.
