Din cuprinsul articolului

Ce arată datele pentru primele două trimestre din 2026

Pentru primul trimestru din 2026, indicele IRCC aplicabil creditelor în lei a fost stabilit la 5,68%, în scădere de la 6,06%. Valoarea a fost publicată de BNR la finalul lunii decembrie 2025 și este calculată pe baza tranzacțiilor interbancare din trimestrul al treilea al anului trecut. Această reducere se traduce, în medie, prin rate mai mici cu aproximativ 10% pentru debitorii cu credite legate de IRCC.

Pentru trimestrul al doilea din 2026, estimările indică o continuare a scăderii, dar într-un ritm mai lent. Media dobânzilor interbancare din trimestrul al patrulea din 2025 sugerează un IRCC ușor sub 5,6%, cu minime zilnice în jur de 5,4%.

Pe acest fond, scenariul de bază indică o valoare apropiată de 5,5% pentru perioada aprilie–iunie 2026. Impactul asupra ratelor ar fi o reducere suplimentară de aproximativ 5%, mai modestă decât cea din primul trimestru.

„TRIM. Ian–Mar 2026: IRCC 5,68%

BNR a publicat la final de decembrie 2025 IRCC-ul care se aplică începând cu 1 ianuarie 2026, iar acesta este de 5,68% (calculat din T3 2025), în scădere de la 6,06%.
Implicație: ratele la credite scad cu cca. 10%.

TRIM. Apr–Iun 2026: cel mai probabil ușor mai jos decât 5,68% (aprox. 5,5%)

Pentru T2 2026 (apr–iun) se va aplica media din T4 2025. Datele agregate și indicii zilnici din perioada finalului de 2025 arată o medie în zona de aproximativ 5,6% și minime în jur de 5,40%, sugerând un IRCC trimestrial pentru T4 2025 ușor sub 5,6%.

Previziune „de bază” pentru Trimestrul II 2026: scădere moderată către aproximativ 5,5%.

Implicație: ratele la credite scad cu cca. 5%”, spune Iancu Guda într-o postare pe Facebook.

De ce scăderea IRCC va fi una limitată pe parcursul anului

Potrivit explicațiilor oferite de Iancu Guda, principala ancoră a evoluției IRCC rămâne dobânda-cheie stabilită de BNR și modul în care banca centrală gestionează lichiditatea din sistem. Atâta timp cât rata-cheie rămâne la 6,5%, spațiul pentru scăderi accelerate ale dobânzilor interbancare este restrâns.

Un alt factor important este inflația, care continuă să fie persistentă. BNR a semnalat în Raportul asupra inflației din noiembrie 2025 că procesul de dezinflație va fi unul lent și inegal pe termen scurt. Această prudență se reflectă în menținerea unor condiții monetare mai restrictive, ceea ce temperează scăderea IRCC.

Lichiditatea din sistemul bancar joacă, de asemenea, un rol esențial. Deși la nivel agregat depozitele depășesc semnificativ creditele, finanțarea deficitului bugetar prin emisiuni de titluri de stat, operațiunile de tip reverse-repo și volatilitatea cursului de schimb limitează lichiditatea efectiv disponibilă pe piața interbancară. Acest context împiedică o reducere mai rapidă a dobânzilor dintre bănci.

bani, salarii, pensii, subventii,ajutor, burse
SURSA FOTO: Dreamstime – bani

Presiunile fiscale și contextul extern rămân factori de risc

Necesitatea mare de finanțare a statului pune presiune suplimentară pe randamentele titlurilor de stat și, indirect, pe dobânzile din economie. Majorările de taxe, TVA și accize din 2025 au avut efecte temporare, dar contribuie la menținerea unui nivel ridicat al inflației, ceea ce obligă BNR să rămână precaută.

La nivel extern, dobânzile rămân ridicate într-un climat geopolitic instabil. Aversiunea la risc din regiune și primele de risc mai mari asociate României influențează costurile de finanțare, inclusiv prin cursul de schimb și inflație.

Un element esențial este și decalajul de timp specific IRCC. Chiar și eventualele reduceri ale dobânzii-cheie, care nu sunt așteptate înainte de vară, se vor reflecta în IRCC cu întârziere, mai degrabă în a doua parte a anului, nu imediat în primele trimestre din 2026.

„Factorii care vor determina evoluția IRCC în 2026 și de ce această scădere este moderată

  1. Dobânda-cheie BNR și coridorul facilităților
    IRCC este ancorat de condițiile din piața monetară, care sunt puternic influențate de rata-cheie și de managementul lichidității al BNR. Dacă rata-cheie rămâne la 6,5% mai mult timp, spațiul de scădere a IRCC este limitat.

  2. Inflația (nivel și traiectorie)
    Dacă inflația rămâne persistent ridicată, BNR are motive să fie prudentă, ceea ce duce la dobânzi interbancare mai mari și la o scădere lentă a IRCC. În Raportul asupra inflației din noiembrie 2025, BNR descrie o scădere mai lentă și ondulată pe termen scurt și un proces de dezinflație mai târziu în orizont.

  3. Lichiditatea din sistemul bancar
    IRCC zilnic este media ponderată a dobânzilor din tranzacțiile interbancare. Un deficit de lichiditate, adică mai puțini bani între bănci, duce la dobânzi interbancare mai mari și la un IRCC mai ridicat. Efectul este invers atunci când lichiditatea este abundentă.
    Aici contează mult operațiunile BNR, Trezoreria, fluxurile statului, sezonalitatea și apetitul băncilor de a se finanța între ele. Deși există un aparent exces de lichiditate, depozitele fiind de două ori peste nivelul creditelor, efectul de evicțiune, finanțarea deficitului fiscal prin emisiuni de obligațiuni interne și tranzacțiile reverse-repo, pentru volatilitatea și deprecierea controlată a monedei RON, fac ca lichiditatea din piața interbancară să nu fie suficient de generoasă pentru a susține un trend mai accelerat de scădere a dobânzilor.

  4. Politica fiscală și nevoia de finanțare a statului (deficit și emisiuni)
    Un necesar mare de finanțare tinde să împingă în sus randamentele la titluri și poate restrânge lichiditatea, influențând indirect piața monetară. În 2025 au existat și efecte one-off legate de taxe majorate, TVA și accize, care mențin presiuni ridicate asupra inflației și pot ține BNR în gardă.

  5. Context extern: BCE, Fed, aversiune la risc, curs
    Dobânzile globale rămân ridicate într-un context geopolitic foarte incert, în care oricând se poate întâmpla orice. Acest lucru crește aversiunea la risc în regiune, iar România poate avea prime de risc mai mari, ceea ce pune presiune pe dobânzile interne, direct sau prin curs și inflație. Aceste evoluții se transmit, în final, și în piața monetară.

  6. Efectul de întârziere, calendarul IRCC
    Chiar dacă BNR ar reduce dobânda-cheie, lucru care probabil nu se va întâmpla până în vara acestui an, IRCC reacționează cu întârziere. Ce se întâmplă în T1 2026 influențează mai ales IRCC-ul aplicat în T3 2026, iulie–septembrie, nu imediat în T1 sau T2”, a mai explicat economistul Iancu Guda.