UPDATE. DNA prezintă bilanțul pe 2025. Marius Voineag: DNA s-a poziţionat ferm ca instituţie judiciară de referinţă

Direcţia Naţională Anticorupţie îşi prezintă joi, de la ora 11:00, la sediul BNR, raportul anual de activitate pentru anul 2025. Prezentarea bilanţului are loc în plină desfăşurare a procedurii de selecţie pentru conducerea DNA, Parchetul ÎCCJ şi DIICOT.

UPDATE: La ultima şedinţă de bilanţ ca şef al DNA, Marius Voineag a transmis că angajaţii DNA au dovedit că se poate face justiţie de calitate şi i-a încurajat să menţină acest standard.

„Ceea ce am construit împreună în aceşti ani nu aparţine niciunui mandat, aparţine instituţiei şi în cele din urmă chiar cetăţenilor pe care trebuie să-i servim. Aţi dovedit că se poate face justiţie de calitate şi că se poate investiga marea corupţie cu profesionalism, integritate şi că se pot obţine rezultate care rezistă testului oricăror instanţe de judecată. Să fiţi mândri de ceea ce aţi realizat. Vă încurajez să menţineţi acest standard, să nu acceptaţi compromisuri pe calitate şi să vă amintiţi întotdeauna de ce facem cu toţi această meserie. Pentru ca oamenii să poată avea încredere că legea se aplică în mod egal pentru toţi, indiferent de funcţie, avere sau conexiuni politice. Acestea este şi privilegiu, dar totodată şi responsabilitatea dumneavoastră. DNA este astăzi mai puternică. Păstraţi-o aşa”, a declarat Marius Voineag.

De asemenea, acesta a transmis un mesaj şi pentru cetăţenii României.

„România e o ţară cu un potenţial extraordinar oameni talentaţi resurse, energie, creativitate, un potenţial care de prea multe ori este subminat sau umbrit de corupţie. Fiecare contract trucat, fiecare funcţie cumpărată, fiecare decizie publică deturnată în interes privat este o bucată din viitorul care vi se ia. Este exact motivul pentru care am orientat activitatea DNA către zonele cu cel mai mare impact asupra societăţii, acolo unde sunt banii mulţi în joc, acolo unde corupţia blochează servicii publice esenţiale şi implicit dezvoltarea comunităţilor”, a mai spus şeful DNA.

Marius Voineag a susținut apoi că nu a urmărit vizibilitatea, ci impactul pe care anchetele procurorilor anti-corupţie îl au.

„Nu am urmărit insistent vizibilitatea, ci am urmărit impactul. Pentru că un dosar care recuperează zeci de milioane de lei furaţi din sistemul public face mai mult pentru această ţară decât o sută de ştiri spectaculoase. Când am venit la DNA am descoperit că exact ăsta era şi mindset-ul, mentalitatea oamenilor din instituţie. Convingerea profundă că această ţară merită mai mult şi că fiecare anchetă bine făcută este un nou pas pentru a atinge acel potenţial nevalorificat. Aveţi încredere în DNA, aici lucrează oameni care îşi cunosc foarte bine misiunea şi care sunt dispuşi să sacrifice orice efort şi confort pentru convingerea că ţara noastră cu adevărat merită mai mult”, a conchis şeful DNA.

UPDATE: Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a transmis că performanțele DNA au crescut față de anul 2024 și că indicatorii de calitate arată acest lucru, unul dintre aceștia referindu-se la calitatea actului de justiție, unde a crescut cu 6 la sută numărul acordurilor de recunoaștere a vinovăției în cadrul dosarelor DNA.

„Mă bucur să fiu astăzi aici la prezentarea bilanțului DNA. E un moment important pentru reafirmarea unei idei esențiale. Combaterea corupției rămâne, o condiție primordială. Datele prezentate de domnul Voineag indică acest mesaj. DNA are un rol instituțional major fiind o entitate reprezentativă. Anul 2025 a fost un an de muncă susținută iar raportul indică acest lucru. Observăm prin raportare la anii anterior că în 2025 volumul de lucru a revenit cu un număr de peste 5000 de cauze.

În 2025 activitatea de sesizare a instanțelor observ că a crescut cu aproape 6 la sută numărul acordurilor de recunoaștere a vinovăției. Combaterea corupției nu se încheie doar cu o trimitere în judecată ci atunci când sunt recuperați și banii iar aici observăm o indisponibilizare a bunurilor de aproape 300 de milioane de lei, cifră majorată față de anul 2024”, a transmis Radu Marinescu.

De asemenea, Radu Marinescu a spus și că rapoartele Direcţiei Naţionale Anticorupţie sunt relevante şi pentru politicile publice.

„Rapoartele de DNA sunt relevante, nu doar pentru activitatea judiciară, ci şi pentru politicile publice. Tipologiile infracţionale, sectoarele vulnerabile, mecanismele de fraudare care sunt identificate în activitatea DNA reprezintă o bază instituţională solidă pentru orientarea intervenţiilor statului acolo unde există şi se identifică şi trebuie acţionat pentru o nevoie reală. Raportat la aceste realităţi, anul 2025 marchează încheierea Strategiei Naţionale Anticorupţie 2021-2025”, a afirmat Radu Marinescu.

Acesta a subliniat că viitoarea strategie anticorupţie va fi construită inclusiv pe concluziile din rapoartele DNA.

„Iar anul 2026 deschide în mod firesc o etapă de reflexie şi analiză urmată de elaborarea unei noi strategii. Astfel, viitoarea strategie anticorupţie va fi construită inclusiv pe concluziile desprinse din rapoartele DNA, pentru a identifica unde este necesară intervenţia normativă, unde este necesară intervenţia instituţională, unde trebuie consolidate mecanismele de prevenţie”, a transmis ministrul Justiţiei.

Ministrul Justiţiei a precizat că activitatea DNA contribuie şi la înţelegerea corectă a fenomenului, nu doar la sancţionarea faptelor.

„Activitatea DNA contribuie nu doar la sancţionarea faptelor, contribuie la înţelegerea corectă a fenomenului, iar această înţelegere trebuie valorificată în politici publice, construite pe date empirice, pe realităţi care sunt confirmate de practică. Avansăm în anul 2026, convinşi că lupta împotriva corupţiei trebuie şi poate să continue pe o direcţie stabilă, predictibilă, bazată pe rigoare profesională, cooperare instituţională, standarde internaţionale”, a mai declarat ministrul Justiţiei.

Procurorul şef al DNA spune că instabilitatea legislativă este o amenințare serioasă

UPDATE: Procurorul şef al DNA, Marius Voineag, a spus și că cea mai serioasă ameninţare la adresa eficacităţii muncii procurorilor anticorupţie este instabilitatea legislativă.

„Instabilitatea legislativă continuă să fie cea mai serioasă ameninţare la adresa eficacităţii muncii noastre. Lipsa unei reacţii prompte a Legislativului în urma deciziilor Curţii Constituţionale a condus în situaţia în care sute de dosare s-au prescris, iar în anul 2025, de asemenea, instanţele au dispus încetarea procesului penal, inclusiv pe motiv de prescripţii în 64 de cauze. Fiecare astfel de dosar înseamnă pentru noi o muncă pierdută şi încredere erodată”, a declarat Marius Voineag la bilanţul DNA.

De asemenea, acesta a atras atenţia asupra unei cooperări sub aşteptări cu instituţiile de control ale statului.

„Tot în registrul sincerităţii, cooperarea cu instituţiile de control ale statului rămâne sub aşteptări. Sesizările sunt încă puţine, sprijinul operaţional este limitat, iar aceasta reduce capacitatea DNA de a interveni prompt”, a mai spus şeful DNA.

Voineag a constatat faptul că în dezbatarea publică pe tema justiţiei a fost un exces de politizare şi chiar de partizanat.

„Combaterea corupţiei la nivel sistemic are nevoie nu doar de resurse proprii, ci şi de un ecosistem instituţional, care funcţionează în mod solidar. Cetăţenii au nevoie de un efort conjugat al statului de a diminua acest flagel, nu doar de cazuri judiciare spectaculoase. În acest context, nu pot să nu remarc şi faptul că în dezbaterea publică pe tema justiţiei întotdeauna a fost un exces de politizare şi chiar de partizanat aş spune. Se discută mult despre subiecte simbolice şi conflictuale în timp ce întrebarea fundamentală cum funcţionează justiţia ca serviciu public, cât organizată este şi câtă încredere inspiră cetăţenilor rămâne totuşi marginală”, a susținut procurorul şef al DNA.

Procurorul şef al DNA susţine că problemele din justiţie pot fi rezolvate numai prin asumarea lor directă.

„În situaţia în care încrederea în instituţii este deja scăzută, politizarea continuă a justiţiei riscă să o aducă la acelaşi nivel redus de încredere cu alte instituţii politice. Problemele din justiţie pot fi rezolvate numai prin asumarea lor directă şi prin soluţii bine fundamentate discutate, atât în cadrul sistemului judiciar cât şi cu societatea”, a subliniat Marius Voineag.

Procurorul şef al DNA spune că instituţia a vizat corupţia la nivel înalt

UPDATE: Procurorul şef al DNA, Marius Voineag, a subliniat că instituţia a vizat corupţia la nivel înalt.

„Revenind la datele legate de urmărire penală, în anul care tocmai s-a încheiat, am gestionat un volum de lucru semnificativ, 2.599 de dosare nou intrate, dintr-un stoc total de 5.556. Am soluţionat 1.592 de cauze, fiind întocmite 114 rechizitorii şi semnate 253 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei. Per total, trebuie să subliniem că un număr de 792 de persoane au fost trimise în judecată. Avem o creştere cu 16% în ceea ce priveşte acest criteriu cantitativ”, a declarat Marius Voineag la bilanţul DNA.

Procurorul a explicat că dintre acestea 247 de persoane ocupau funcţii de conducere, control sau demnitate publică.

„Dincolo de cifre, ceea ce contează este ţinta investigativă. Am vizat corupţia la nivel înalt, demnitari, miniştri, secretari de stat, preşedinţi de consilii judeţene, înalţi funcţionari publici şi am pătruns în zone unde anterior intervenţia era considerată imposibilă şi mă refer aici la infrastructuri critice ale statului român”, a mai spus şeful DNA.

Acesta a precizat că instituţia pe care o conduce a preluat şi combaterea marii evaziuni fiscale.

„Am preluat cu un an în urmă, un an şi jumătate, competenţe inclusiv în combaterea marii evaziuni fiscale, acolo unde au ieşit acuzaţii în spaţiul public, în materie penală în dosare cu zeci de milioane de lei, fiind aplicate în acelaşi timp sechestre pe bunuri concret individualizate tocmai pentru a facilita recuperarea produsului infracţional”, a completat Marius Voineag.

Marius Voineag consideră confiscarea patrimoniului ilicit cel puţin la fel de importantă ca pedeapsa cu închisoarea

UPDATE: Marius Voineag consideră confiscarea patrimoniului ilicit cel puţin la fel de importantă ca pedeapsa cu închisoarea.

„În ceea ce priveşte confiscarea produsului infracţional, recuperarea banilor obţinuţi prin corupţie a fost încă de la bun început una dintre priorităţile definitorii ale mandatului meu. În 2025 am indisponibilizat efectiv bunuri în valoare de 254 de milioane de lei, iar soldul total la sfârşitul anului depăşea 320 de milioane de lei, o sumă care întrece bugetul anual al instituţiei”, a declarat Marius Voineag la bilanţul DNA.

De asemenea, acesta a explicat de ce este foarte important să fie confiscate averile dobândite ilegal.

„Convingerea mea fermă este că în lupta cu marea corupţie, confiscarea patrimoniului licit este cel puţin la fel de importantă ca pedepsa cu închisoarea. Atunci când cei care fură rămân cu averile dobândite, acumulate ilegal, semnalul pe care îl transmite statul cetăţenilor este devastator. Tocmai de aceea am pus un accent fără precedent pe această dimensiune a muncii noastre”, a afirmat şeful DNA.

Procurorul şef al DNA s-a referit şi la faptul că în 2025 a scăzut procentul achitărilor definitive.

„Procentul achitărilor definitive a coborât la 9.59%. faţă de 21,52% în anul anterior. Dosarele restituite definitiv s-au redus la doar 1,63% din totalul trimiterilor în judecată faţă de 6,42% în 2024. Infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale a fost dispusă în doar 22 de cauze, adică în 1,38% din totalul cauzelor soluţionate”, a transmis şeful DNA.

Voineag a spus și că a căutat verdicte de condamnare şi nu titluri de ziar.

„Aceste cifre nu sunt accidentale, Ele reflectă o filosofie de lucru pe care am impus-o în toţi aceşti ani: dosare solide, probatoriu robust, acuzaţii care rezistă testului critic al instanţelor. Nu am căutat titluri de ziar, ci verdicte de condamnare”, a mai spus Marius Voineag.

UPDATE: Procurorul şef al DNA, Marius Voineag, a declarat joi, 19 februarie, că măsurile manageriale adoptate în primii ani ai mandatului său au început să producă efecte vizibile.

„Întrucât este ultimul meu bilanţ în calitate de procuror şef al DNA, astăzi vă voi prezenta nu doar ciferele lui 2025, ci şi o privire de ansamblu asupra ultimului mandat. Anul trecut, în acest cadru, am arătat că am depăşit etapa de tranziţie  şi că măsurile manageriale adoptate în primii ani ai mandatului au început să producă efecte vizibile. Anul 2025 a venit să confirme integral această evoluţie. DNA s-a poziţionat ferm ca instituţie judiciară de referinţă, recunoscută la nivel naţional şi internaţional pentru standardele sale de lucru”, a declarat Marius Voineag.

Declarația lui Marius Voineag poate fi urmărită aici.

Știrea inițială: Procurorul-şef al DNA, Marius Voineag, candidează pentru funcţia de procuror general adjunct al Parchetului ÎCCJ. Recent, şeful DNA a reclamat incapacitatea instituţiilor cu atribuţii de control de a livra mai multe sesizări către DNA, arătând că în 2024 au existat doar 39 de astfel de cazuri, în timp ce în 2025 numărul sesizărilor a crescut la aproape 80.

Suma totală a sechestrelor puse de DNA se ridica, la finalul anului trecut, la 330 de milioane de lei

Totodată, Marius Voineag a anunţat că suma totală a sechestrelor puse de DNA se ridica, la finalul anului trecut, la 330 de milioane de lei, peste bugetul instituţiei pe 2024, apreciind că instituţia a devenit o organizaţie profitabilă. Într-un interviu acordat postului Antena 3, el a reiterat valoarea totală a sechestrelor instituite.

Întrebat despre frustrarea din societate legată de recuperarea prejudiciilor din dosarele de corupţie, procurorul-şef al DNA a precizat că numai în 2024 au existat 12 dosare de mare evaziune, care au vizat prejudicii cuprinse între 18 milioane şi 96 de milioane de lei.

Marius Voineag a caracterizat activitatea instituţiei drept una performantă

La bilanţul pe 2024, Marius Voineag a caracterizat activitatea instituţiei drept una performantă, cu numeroase realizări şi un trend general pozitiv, subliniind că DNA a devenit din nou atractivă din perspectiva resurselor umane.

„Nivelul total al personalului în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie a ajuns la un impresionant 88,25% grad de ocupare, cuprinzând bineînţeles nu numai procurorii, ci şi personalul auxiliar şi alt personal esenţial. Această rată ridicată de ocupare sublinează abordarea cuprinzătoare a DNA în ceea ce priveşte personalul, asigurându-se că atât structurile operaţionale cât şi cele de sprijin dispun de resurse adecvate pentru a-şi îndeplini obiectivele instituţionale. Pot spune că Direcţia Naţională Anticorupţie a devenit din nou atractivă din perspectiva resurselor umane”, a declarat Marius Voineag la Antena 3.

În 2024 au fost soluţionate 5.443 de dosare, dintre care 2.379 au fost dosare nou înregistrate. Aproape trei sferturi dintre acestea au provenit din sesizări ale persoanelor fizice şi juridice, iar restul au fost sesizări din oficiu.

„Cu privire la activitatea operativă şi judiciară, aproape toţi indicatorii relevanţi au avut o tendinţă pozitivă în anul 2024 faţă de anul 2023. Pe parcursul anului activitatea de urmărire penală pentru noi a fost o prioritate, cu 5.443 de dosare soluţionate, din care 2.379 dosare nou înregistrate. Dintre acestea aproape trei sferturi au fost sesizări ale persoanelor fizice şi juridice, iar restul au reprezentat sesizările noastre din oficiu. Am emis 131 de rechizitorii şi am încheiat 238 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei ceea ce a dus la trimiterea în judecată a 683 de inculpaţi faţă de 651 în anul 2023, dintre care 28 persoane juridice”, a mai spus procuroul şef al DNA.

Au fost emise 131 de rechizitorii şi au fost încheiate 238 de acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, ceea ce a dus la trimiterea în judecată a 683 de inculpaţi, faţă de 651 în 2023, dintre care 28 de persoane juridice. În acelaşi an au fost trimişi în judecată 257 de inculpaţi care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice sau alte funcţii importante, comparativ cu 226 în anul precedent.

În privinţa măsurilor preventive, în 2024 au fost dispuse 409 astfel de măsuri, faţă de 311 în 2023. În dosarele penale trimise în judecată în 2024, pe parcursul urmăririi penale au fost dispuse 395 de măsuri preventive, comparativ cu 250 în anul anterior. Şeful DNA a evidenţiat creşterea importanţei controlului judiciar pe cauţiune, considerat o măsură preventivă modernă, menţionând totodată că instituţia susţine ferm propunerile de arestare preventivă atunci când situaţia o impune.

„În privinţa măsurilor preventive, în anul de referinţă, pe parcursul urmăririi penale au fost dispuse de procuror şi de judecătorul de drepturi şi libertăţi 409 măsuri preventive, comparativ cu 311 în anul precedent. Aş sesiza aici o creştere a importanţei măsurii controlului judiciar pe cauţiune, o formă de măsură preventivă modernă, care poate asigura în anumite situaţii un echilibru între protecţia obiectivelor anchetei penale şi cea a drepturilor şi libertăţilor celor investigaţi. Totuşi atunci când apreciem că se impune, propunerea arestului preventiv, noi o vom susţine cu fermitate în faţa instanţelor judecătoreşti.  În dosarele penale trimise în judecată anul 2024, în cursul urmăririi penale, au fost dispuse de procurori şi de judecătorul de drepturi şi libertăţi 395 de măsuri preventive faţă de 250 în anul precedent”, a mai declarat Marius Voineag.

Ponderea achitărilor a scăzut de la 17,64% la 16,37%

Din perspectiva indicatorilor de calitate, infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale ori neconfirmarea de către instanţă a fost dispusă în 2,07% din totalul cauzelor soluţionate, respectiv în 39 de dosare din cele 1.888 soluţionate pe fond. Ponderea achitărilor, raportată la totalul inculpaţilor judecaţi în anul anterior, a scăzut de la 17,64% la 16,37%, iar raportat la numărul cauzelor, conform indicatorului Consiliului Superior al Magistraturii, procentul a coborât de la 26,88% la 21,52%.

„Din perspectiva indicatorilor de calitate reţinem că infirmarea sau redeschiderea urmăririi penale ori neconfirmare de către instanţă a fost dispusă în numai 2,07% din totalul cauzelor soluţionate, respectiv în 39 de dosare din cele 1.888 de cauze soluţionate pe fond. Calculând procentul achitărilor pronunţate în anul 2024 prin raportare la totalul inculpaţilor judecaţi în anul anterior, ponderea achitărilor a scăzut de la 17,64% la 16,37%, iar prin raportare la numărul cauzelor, conform indicatorului Consiliului Superior al Magistraturii, avem o scădere a procentului achitărilor de la 26,88% la 21,52%”, a subliniat procurorul şef al DNA.

Din cei 147 de inculpaţi achitaţi definitiv în 2024, doar unul fusese trimis în judecată în perioada 2023–2024, ceilalţi 146 fiind trimişi în judecată în perioada 2014–2022.

Procentul cauzelor restituite definitiv a scăzut de la 10,52% la 6,42%, iar raportat la numărul persoanelor, de la 3,43% la 3,23%.â

„Cu privire la cauzele restituite definitiv şi aici am avut o îmbunătăţire, am coborât procentul cauzelor restituite de la 10,52% la 6,42%, iar prin raportarea la numărul persoanelor, dacă vorbim de restituiri, avem o coborâre de la 3,43% la 3,23% în anul anterior”, a completat Voineag.

Recuperarea produsului infracţional a reprezentat un obiectiv prioritar

Recuperarea produsului infracţional a reprezentat un obiectiv prioritar. La finalul anului trecut, soldul bunurilor indisponibilizate efectiv depăşea 280 de milioane de lei, iar pe parcursul anului au fost dispuse măsuri asiguratorii în valoare de 236 de milioane de lei.

„Un aspect esenţial al activităţii, asupra căruia punem un accent special, este recuperarea produsului infracţional, element strategic decisiv în asigurarea caracterului disuasiv al muncii noastre. La finalul anului trecut, soldul bunurilor indisponibilizate efectiv se ridica la peste 280 de milioane de lei, din care, pe parcursul anului au fost dispuse măsuri asiguratorii în valoare de 236 de milioane de lei, reflectând preocuparea noastră constantă pentru recuperarea produsului infracţional generat de faptele de corupţie sau asimilate.

Intensificarea activităţii noastre în planul recuperării produsului infracţional este menită să transmită un mesaj tuturor celor care sunt tentaţi să săvărşească infracţiuni de corupţie sau asimilate a acestora, în sensul că nimeni niciodată n-ar trebui să rămână cu banii”, a transmis procurorul şef al DNA.

Conducerea DNA a concluzionat că activitatea din 2024 a fost una performantă, confirmată atât de evoluţia indicatorilor cantitativi, cât şi de cei calitativi, inclusiv prin diversificarea tipurilor de probe administrate şi scăderea semnificativă a gradului de achitări.

„Activitatea Direcţiei Naţionale Anticorupţie din anul 2024 a fost una performantă, cu numeroase realizări şi un trend general pozitiv. Acest lucru este confirmat atât de evoluţia indicatorilor statistici cantitativi cât şi de evoluţia celor calitativi, în special de creşterea diversităţii tipului de probe administrate şi de scăderea semnificativă a gradului de achitări”, a conchis Voineag.