Discernământul și responsabilitatea civică fac România puternică. Cătălin Predoiu: România a câștigat forța de a-și urma obiectivele mari și de a-și consolida locul în Europa
SURSA FOTO: Inquam Photos / George Călin-Cătălin Predoiu
Pe 24 ianuarie 2026, România a sărbătorit 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, un moment definitoriu în istoria națională. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a transmis un mesaj prin care a subliniat importanța discernământului cetățenesc și a inteligenței politice în momentele cruciale ale istoriei, evidențiind atât curajul liderilor vremii, cât și responsabilitatea civică a românilor în păstrarea adevărului și unității naționale.
Unirea Principatelor Române, un moment definitoriu în istoria națională
Pe data de 24 Ianuarie, România a marcat 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, un moment definitoriu în istoria națională. Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, cunoscut ca Mr. Schengen, a transmis un mesaj prin care subliniază importanța inteligenței politice și a discernământului cetățenesc în perioadele de cotitură istorică.
Cătălin Predoiu a reamintit că Unirea din 1859 nu a fost doar un simbol, ci rezultatul unei voințe publice puternice, apărate în fața presiunilor interne și externe. El a evidențiat dificultățile vremii, inclusiv campaniile de dezinformare și manipulările electorale din perioada 1857–1859, menite să descurajeze susținerea proiectului de unire. În ciuda acestor obstacole, românii au ales să se informeze și să susțină realizarea concretă a idealului național, transformând aspirația într-o decizie politică reală.
”Astăzi, 24 ianuarie, sărbătorim Unirea Principatelor Române — o realizare a oamenilor și a liderilor vremii, făcută prin curaj, organizare și inteligență politică. Unirea nu a fost un gest simbolic, ci un proiect național construit pas cu pas: o voință publică exprimată, apărată și transformată în decizie politică.
În anii 1857–1859, drumul către Unire a însemnat și o bătălie pentru adevăr. Au existat presiuni, încercări de a reflecta deformat voința publică, zvonuri și campanii menite să sperie și să dezbine. Nu întâmplător, în 1857, alegerile pentru Divanul ad-hoc din Moldova au ajuns să fie anulate și repetate, din cauza falsificării listelor electorale și a manipulărilor repetate. Se răspândeau teme precum: „Unirea aduce haos”, „nu e legală și se va anula”, „nu va fi recunoscută”, „o parte îi va domina pe ceilalți”, „e un plan al străinilor, nu al românilor”. Canalele erau cele ale vremii: foi volante, broșuri, ziare partizane, scrisori și „informații pe surse” transmise din om în om. În ciuda acestor, românii au ales discernământul, iar liderii unioniști au ales construcția: să explice, să mobilizeze, să negocieze și să transforme o aspirație într-un fapt împlinit.
După Unire au urmat realizări concrete care au schimbat România: instituții comune, unificarea treptată a administrației și a legislației, consolidarea capacității statului de a-și apăra interesul public și accelerarea modernizării. Unirea a creat cadrul pentru reforme, stabilitate și dezvoltare, iar România a câștigat forța de a-și urma obiectivele mari și de a-și consolida locul în Europa”, a precizat acesta.

Cătălin Predoiu a îndemnat la responsabilitate civică
Ministrul a făcut o paralelă cu provocările contemporane, subliniind efectele rapide și ample ale informațiilor online. El a îndemnat la responsabilitate civică: înainte de a distribui conținut care stârnește teamă sau ură, cetățenii trebuie să verifice sursele și să pună informațiile sub filtrul rațiunii. Cătălin Predoiu a accentuat că, într-o democrație, dreptul la critică trebuie exercitat cu atenție, pentru a nu cădea pradă manipulării care poate slăbi comunitatea.
În final, ministrul a adus un omagiu curajului și viziunii liderilor de atunci, dar și responsabilității cetățenilor, care au făcut posibilă consolidarea statului român, modernizarea instituțiilor și integrarea țării în contextul european.
”În contextul prezent, al comunicării online facile și rapide, care poate ajunge instantaneu la milioane de cititori, devine din ce în ce mai important un gest simplu, care capătă valențe de civism și patriotism: înainte de a distribui o informație care „aprinde” frica sau ura, să verificăm, pe cât posibil, seriozitatea sursei și, eventual, să reconfirmăm informația din alte surse publice. Să trecem informațiile primite prin propriul „filtru” al gândirii. Într-o democrație, critica e un drept, iar exercițiul său este necesar — dar e important ca rațiunea trează să păzească mereu acest drept de manipularea care urmărește dezbinarea și care ne poate slăbi pe toți. Înțelegem treptat, din ce în ce mai clar, cât de mult ne afectează viața reală ceea ce „se (de)construiește” în mediile de comunicare online.
La mulți ani de Ziua Unirii!
La mulți ani, România — construită prin voința oamenilor și prin decizii curajoase, care au pus interesul național mai presus de orice”, spune acesta.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




