Directorul EximBank a rămas în funcție. Ilie Bolojan: Nu există un instrument direct pe tema asta

Directorul EximBank a rămas în funcție. Ilie Bolojan: Nu există un instrument direct pe tema asta

SURSA FOTO: Inquam Photos / Casian Mitu - Ilie Bolojan

Publicat de Georgiana-Natalia la 27 ianuarie 2026, 11:23

Prim-ministrul Ilie Bolojan a anunțat că directorul EximBank, Traian Halalai, mai este în funcție, deși Guvernul a sesizat Parchetul privind chiria exagerată plătită unei firme private pentru vila RAAPPS de pe Șoseaua Kiseleff. Ancheta a fost declanșată pentru posibila delapidare a banului public.

Directorul EximBank a rămas în funcție

Prim-ministrul Ilie Bolojan a declarat la RFI România că, deși directorul EximBank, Traian Halalai, mai este în funcție, Guvernul a sesizat Parchetul în legătură cu un contract de chirie prin care statul plătește sume mult mai mari unei firme private pentru o clădire din propriul patrimoniu. Bolojan a explicat că toate documentele au fost transmise Parchetului, dar fiecare instituție trebuie să-și facă treaba, iar Guvernul nu poate ancheta în locul Parchetului.

El a spus că Guvernul face anchete atunci când constată forme de delapidare a banului public, dar nu poate demite direct un director din cauza unor clauze contractuale încheiate în anii anteriori. Bolojan a subliniat că dificultatea nu vine din legislație, ci din lipsa de bună credință a celor care au semnat contractele. El a explicat că, dacă un contract este prost făcut, în care o parte are doar drepturi și cealaltă doar obligații, riscul de rezultate proaste este mare, iar asta s-a întâmplat în anii trecuți.

Premierul a spus că legea permite contracte de management presupunând că administratorul va acționa corect, dar apar probleme când deciziile sunt luate pe interese personale. Dacă acționarii, miniștri, secretari de stat sau reprezentanții lor pun prieteni pe funcții și nu fac ce trebuie, este greu să schimbi rapid situația.

„Nu există un instrument direct pe tema asta, datorită contractelor care au fost încheiate în anii anteriori, așa cum v-am spus la întrebarea precedentă.

În momentul în care ai semnat un contract cu cineva, dacă ai semnat un contract prost și în activitatea privată, și unul are doar drepturi, iar celălalt are doar obligații, riscul obținerei unor rezultate proste este foarte mare. Și, din păcate, asta s-a întâmplat în anii trecuți.

Dacă acționarul, ministrul, secretarul de stat, delegația acestora în aceste consilii de supraveghere, adunările generale a acționarilor, au dorit doar să-și pună un prieten pe funcție și să nu facă ceea ce trebuie, e foarte greu să schimb lucrurile de pe zi pe an”, a punctat oficialul român.

Șeful EximBank nu poate fi demis din cauza contractelor semnate anterior

Bolojan a amintit că, în iulie 2025, la câteva zile după ce a devenit premier, a cerut Ministerului de Finanțe să înceapă procedura de demitere și înlocuire a directorului EximBank, după scandalul chiriei mari plătite pentru vila RAAPPS de pe Șoseaua Kiseleff, unde banca de stat își are sediul. El a spus că EximBank plătește o chirie lunară de 180.000 de euro către o firmă privată, în timp ce RAAPPS, care deține vila, primește doar 60.000 de euro.

Premierul a explicat că nu poate demite direct șeful băncii din cauza contractelor semnate anterior, nu din cauza legii, și că problema este modul în care aceste contracte au fost puse în practică. El a spus că, dacă cineva semnează un contract prost, riscul de rezultate proaste este mare și că exact asta s-a întâmplat în trecut.

Bolojan a arătat că, în prima sa conferință de presă ca premier, pe 27 iunie 2025, s-a arătat foarte nemulțumit de RAAPPS, spunând că „nesimțirea e mare”. Se referea la vila de protocol veche de pe Șoseaua Kiseleff, care aparține RAAPPS, a fost închiriată unui privat, iar privatul a reînchiriat-o apoi EximBank cu o chirie mult mai mare.

„Mai este în funcție. Am transmis toate documentele la Parchet, dar pentru asta fiecare instituție trebuie să își facă datoria. Adică Parchetul. Nu Guvernul face o anchetă atunci când se constată că există o formă de delapidare a banului public.

Nu există un instrument direct, din cauza contractelor care au fost încheiate în anii anteriori.

Informații articol
Despre autor
Georgiana-Natalia

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării (Relații Publice și Comunicare) din cadrul Universității din București. Absolventă a Masteratului Relații Publice și Comunicare din cadrul Școlii Naţionale de Studii Politice și Administrative (SNSPA). Redactor pentru Capital.ro din toamna anului 2021 până în prezent.

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.