Digitalizarea României, motorul unei economii circulare sustenabile. Irineu Darău: Ar trebui să deschidem nişte ecosisteme noi în care inovaţia să poată apărea de la zero

Digitalizarea devine pilonul central al economiei circulare în România, iar strategia statului urmărește tranziții digitale pas cu pas pentru a optimiza serviciile publice, a sprijini IMM-urile și a integra Inteligența Artificială în urmărirea resurselor și produselor, creând astfel locuri de muncă și stimulând inovația.

Digitalizarea devine în România un element esențial pentru dezvoltarea unei economii circulare eficiente, iar strategia de transformare digitală a statului este privită ca un pilon central pentru modernizarea serviciilor publice și stimularea inovației.

Tranziții digitale pas cu pas pentru impact maxim

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Irineu Darău, a subliniat, la Resource Recovery Summit 2026, că digitalizarea nu trebuie abordată printr-o schimbare bruscă, ci prin tranziții digitale calculate. Acestea permit optimizarea proceselor publice și private, generând rezultate concrete într-un timp scurt.

Potrivit ministrului, integrarea digitalizării în economia circulară nu doar eficientizează procesele, ci creează și locuri de muncă noi, chiar dacă acestea diferă de structura tradițională a pieței forței de muncă. România dispune de capital uman și de ecosisteme inovative capabile să genereze soluții noi într-un ritm accelerat, dacă sunt eliminate barierele birocratice și fiscale.

„Într-un fel, digitalizarea este o parte centrală a economiei circulare. În alt mod, digitalizarea ar trebui să fie o strategie centrală a statului pentru a îmbunătăţi foarte multe procese ale serviciilor publice. Un lucru pe care aş vrea să-l spun este că, în ultimele luni, în România, toţi visăm la o digitalizare totală sau la o transformare digitală, dar eu cred că transformarea digitală începe prin tranziţii digitale, pas cu pas, calculate în aşa fel încât să facem paşii optimizaţi care produc cel mai mare impact. Cred că, după 20 şi ceva de ani în care am încercat să digitalizăm sau am promis că vom digitaliza totul, ar trebui să abordăm acest lucru treptat şi să alegem, în calitate de stat, aceşti paşi foarte atent, pentru a avea cel mai mare impact în cel mai scurt timp. (…) Ceea ce ştiu sigur este că economia circulară în sine, dar şi agenda de digitalizare a statului, vor crea, de fapt, locuri de muncă, chiar dacă toţi ştim că nu vor mai fi aceleaşi tipuri de joburi pe care le avem astăzi. (…) Cred că ar trebui să deschidem nişte ecosisteme noi în care inovaţia să poată apărea de la zero într-un ritm mai rapid. Şi cred că avem capitalul uman în România pentru a face asta. Cred că avem din ce în ce mai multă cerere, dar este o chestiune de a evita barierele – uneori birocratice, uneori fiscale – care există, astăzi, pe drumul către inovaţie”, a explicat Darău.

Inteligența artificială, aliatul sustenabilității

Un punct central al strategiei digitale îl reprezintă utilizarea Inteligenței Artificiale pentru a urmări produsele, resursele și pierderile. Darău a explicat că IA poate identifica rapid oportunitățile de optimizare și poate monitoriza lanțul complet al resurselor – de la producție la colectare și reciclare. Astfel, investițiile devin mai eficiente, iar sustenabilitatea industrială este susținută de tehnologie.

Pentru ca economia circulară să funcționeze eficient, IMM-urile trebuie să fie integrate și sprijinite în procesul de digitalizare. Statul poate oferi exemplul prin achiziții publice care să prioritizeze bunuri cu materiale reciclate, stimulând astfel cererea pentru produse sustenabile și dezvoltarea pieței verzi.

Evenimentul Resource Recovery Summit 2026, organizat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în parteneriat cu Asociația Green Revolution și cu sprijinul Envipco și RetuRo, a evidențiat importanța digitalizării și a inovației în economia circulară. Summit-ul a adus în prim-plan strategii și soluții care transformă sustenabilitatea într-un factor competitiv pentru România.

„Când priveşti industria în întregime şi economia în întregime, trebuie să te gândeşti la mai multe tipuri de produse şi de resurse. Cred că, în ansamblu, dacă vrem să obţinem cel mai mare randament al investiţiei, ar trebui să ne concentrăm pe o infrastructură inteligentă de colectare, aş spune alimentată de digitalizare. Pentru că o economie circulară este incredibil de complexă şi ar trebui să urmărim produsul şi resursele de la crearea lor, prin utilizare, până la colectare şi, eventual, renaştere. Desigur, pe acest traseu nu ar trebui să dezavantajăm sau să lăsăm fără ajutor IMM-urile, pentru că ele reprezintă coloana vertebrală a economiei şi trebuie însoţite în procesul de digitalizare, astfel încât să existe în mod eficient în mijlocul acestui lanţ, să deţină toate informaţiile şi să poată reutiliza anumite produse şi resurse. De asemenea, cred că prin utilizarea Inteligenţei Artificiale am putea avea un moment „T0″. Cu ajutorul IA, acest tip de urmărire a produselor, resurselor, pierderilor şi oportunităţilor de optimizare ar putea fi identificat mult mai rapid şi mai precis. În final, cred că, pentru a face toate aceste investiţii private viabile, statul ar trebui să dea exemplu. Statul, prin achiziţiile publice, ar trebui să cumpere mai multe bunuri cu un conţinut minim de material reciclat”, a menţionat Darău.