Diana Buzoianu a susținut că până luni ar trebui să fie apă în conducte, însă procesul depinde de verificarea calității apei de către Direcțiile de Sănătate Publică și de finalizarea tratării acesteia de către operatori. Apa de la Exploatare Sistem Zonal (ESZ) a terminat procesul de tratare și urmează să ajungă către operatorii economici și Hidro Prahova, unde va fi verificată timp de 72 de ore înainte de introducerea în rețea.
Diana Buzoianu susține că până luni ar trebui să fie apă în conducte
Ministrul a menționat că, deși sunt anunțate precipitații slabe, acestea nu ar trebui să crească turbiditatea apei, iar autoritățile vor urmări evoluția și vor informa publicul la fiecare moment.
„Am vrut să văd exact cum arată lucrurile fără pregătire pentru autorități, tocmai pentru că ne dorim să vedem realitatea, nu ne dorim să vedem o realitate cosmetizată. Bineînțeles, când vine oficialul toată lumea se pregătește într-un mod, când ești pe teren fără să anunți vezi de fapt cum arată realitatea
În acest moment, ce știm este faptul că apa de la operatorului ESZ a terminat procesul de tratare și urmează acuma să ajungă către operatorii economici, dar și către Hidro Prahova, unde are de asemenea de parcurs un proces de tratare, unde trebuie să fie verificat de către DSP-uri, să aibă toate analizele făcute 72 de ore din câte am înțeles. Deci suntem pe calendarul de până lunea viitoare să avem apă în conductă, sperăm să se păstreze în continuare. (…)
Vedem că sunt niște precipitații slabe care urmează să aibă loc în aceste zile, dar din câte am înțeles, vorbim cu toate autoritățile, nu va crește turbiditatea cu aceste ploi. Vom vedea exact, vă vom ține la curent în fiecare moment posibil”, a spus Buzoianu.
Buzoianu a afirmat că este posibilă chiar desființarea companiei Exploatare Sistem Zonal Prahova SA
În contextul crizei, Diana Buzoianu a afirmat că este posibilă chiar desființarea companiei Exploatare Sistem Zonal Prahova SA, criticând modul în care au fost gestionate fondurile și investițiile în infrastructura de apă.
Ea a precizat că structura companiei nu funcționează corect și că documentele arată că riscul lipsei apei a fost anticipat, dar nu a fost comunicat nici către minister, nici către populație, nici către primari, și că nu s-au luat măsuri adecvate de către ESZ sau Apele Române la nivel local Buzău-Ialomița.
„Ani de zile au cerut bani pentru tot felul de fantasmagorii şi au crescut capitalul pentru o grămadă de lucruri SF. Investiţiile pentru ţevăraie şi pentru bazin le-au luat un an de zile. Din martie anul trecut s-au tot perindat să vadă dacă primesc bani, dacă nu primesc, nu era neapărat o prioritate. (…) Este o structură care pur şi simplu nu funcţionează corect. Nu ştiu care este acum procesul, fiind acţionarul unic Apele Române, bănuiesc că este un proces care trebuie să pornească de la Apele Române, conform legislaţiei de desfinţare a acestei companii. Dar vă daţi seama, repet, încă analizăm, luăm în considerare acest scenariu, mai ales după ce vine şi corpul de control, şi este o analiză care trebuie să fie făcută şi cu metode tranzitorii”, a declarat ea pentru Cotidianul.
Ministrul a mai explicat că directorul ABA Buzău-Ialomița poate fi demis de directorul general al „Apelor Române”, iar directorul ESZ Prahova poate fi schimbat de Consiliul de Administrație.
„Eu cred că trebuie să fie schimbate de urgenţă persoanele care sunt responsabile. Problema nu este că nu au anticipat această situaţie, problema este că au anticipat această situaţie, că au avut documente, avem documente care să ateste faptul că ştiau că există acest risc şi că nu le-au comunicat nici către minister, nici către populaţie, nici către primari şi nu au luat nici măsurile, nici ESZ-ul, nici Apele Române de la nivel local Buzău-Ialomiţa”, a susținut Buzoianu.
Criza apei potabile afectează peste 100.000 de persoane din județele Prahova și Dâmbovița, iar reluarea alimentării depinde de finalizarea tratării și de confirmarea parametrilor de calitate ai apei.
Daniel Nicodim a oferit joi o replică reprezentanților Apelor Române
Daniel Nicodim, prefectul județului Prahova, a oferit joi o replică reprezentanților Apelor Române care susțin că Prefectura ar fi trebuit să cunoască riscul unei crize de apă generată de golirea lacului Paltinu pentru lucrări de mentenanță. Prefectul a explicat că fundamentarea întocmită de ANAR înaintea lucrărilor prevedea identificarea surselor alternative de apă abia în faza a treia, planificată pentru finalul iernii sau începutul primăverii.
El a criticat modul în care Apele Române au comunicat situația, susținând că avertizările transmise la 30 octombrie și 6 noiembrie indicau riscul ca județul Prahova să rămână fără apă în lipsa execuției lucrărilor la baraj, adică în condițiile în care vana nu era reparată. Pericolul întreruperii alimentării cu apă pe perioada sărbătorilor de iarnă era iminent, dar lucrarea de reparație nu fusese aprobată.
Prefectul a adăugat că primarul din Cornu a făcut numeroase cereri către Apele Române pentru executarea de foraje, având fondurile necesare, dar acestea au fost respinse. Dacă sursele alternative fuseseră realizate acum trei ani, criza ar fi putut fi evitată.
„Mi se pare halucinant ca purtătorul de cuvânt al unei instituții care a lăsat fără apă 100.000 de oameni să mintă prin omisiune. Apele Române, în 30 (n.red. octombrie) și în 6 noiembrie au atenționat asupra acestui risc ca județul Prahova să rămână fără apă, în condițiile în care nu se execută lucrările la baraj, adică în condițiile în care nu se golește barajul dânșii nu-și repară vana.
Pericolul de întrerupere pe perioada sărbătorilor de iarnă este iminent, în condițiile în care nu se aprobă această lucrare care să repare defecțiunea dânșilor. Astea erau condițiile în care județul putea să rămână fără apă. Așa au anunțat Apele Române.
Primarul de la Cornu are multe cereri către Apele Române ca să-și execute foraje, pentru că are banii să poată executa foraje. Apele Române au respins. Dacă primarul de la Cornu acum 3 ani executa foraje, avea o sursă alternativă și nu intra în criză.
Fundamentarea pe care Apele Române au făcut-o pentru ca să-și facă lucrarea de pe fundul lacului, care stă și la baza hotărârii CJSU din 6 noiembrie prin care le aprobăm posibilitatea să-și facă achiziția pentru a interveni la baraj, planurile de risc erau doar în etapa a treia.
Înseamnă că era etapa întâi în care au decis să golească barajul, etapa a doua în care, odată golit barajul, interveneau și reparau vana de scurgere, și în etapa a treia prevedeau investiții, adică undeva din februarie-ianuarie și la aceste investiții au avut să ia în calcul toți acești factori de risc care presupunea anunțarea UAT-urilor, prefecturii și așa mai departe. Adică de abia în primăvară invocau identificarea surselor alternative de apă”, a declarat prefectul județului Prahova, Daniel Nicodim, conform Digi24.
Planul întocmit de Apele Române pentru lucrările de pe fundul lacului era structurat în trei etape
Planul întocmit de Apele Române pentru lucrările de pe fundul lacului era structurat în trei etape: prima etapă viza decizia de golire a barajului, a doua etapa prevedea repararea vane de scurgere după golire, iar etapa a treia, programată pentru ianuarie-februarie, includea investiții și luarea în calcul a factorilor de risc, precum anunțarea autorităților locale și a prefecturii. Identificarea surselor alternative de apă era prevăzută abia pentru această etapă a treia, deci pentru primăvară.
În replică, Ana-Maria Agiu, specialist relații publice la ANAR, a declarat că toate instituțiile implicate în criza apei din Prahova și Dâmbovița poartă o parte de vină. În ședințele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență din 22 octombrie și 6 noiembrie, toți factorii implicați, inclusiv UAT-urile și operatorul de apă, au fost informați despre riscul iminent. Fiecare primărie trebuia să aibă un plan local pentru situații de urgență, inclusiv surse alternative de apă, iar ESZ Prahova trebuia să asigure un bazin cu apă curată pentru cel puțin 12 ore până la câteva zile ca rezervă suplimentară.
