Deficitul fiscal trebuie corectat. Șeful BNR: Dacă nu-l corectăm, pierdem tot ce am câştigat în ultimele luni

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, a avertizat că deficitul fiscal ridicat al României trebuie corectat rapid deoarece, în lipsa măsurilor potrivite, țara riscă să piardă credibilitatea, accesul la piețele externe și ratingul de țară.

Deficitul fiscal ridicat poate face România să piardă credibilitatea, accesul la piețele externe și ratingul de țară

Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, susține că deficitul fiscal trebuie redus, pentru că altfel România riscă să piardă lucruri importante câștigate recent, cum ar fi încrederea investitorilor, accesul la finanțare din exterior și statutul de țară atractivă pentru investiții.

El a explicat că Daniel Dăianu, colegul său de la Academia Română, se ocupă în prezent de problema dezechilibrelor economice, în special de deficitul fiscal mare, care duce și la deficit extern. Aceste două probleme sunt numite „deficite gemene”. Isărescu a spus că Dăianu vorbește constant despre riscurile acestor deficite și avertizează că ele trebuie corectate. În opinia lui, dacă nu se iau măsuri, România ar putea pierde rapid stabilitatea și avantajele obținute recent.

Isărescu a concluzionat că, la acest moment al carierei lor, fiecare continuă să se ocupe de domeniul său: el de cursul de schimb, iar Dăianu de deficitele externe și fiscale.

„Ce face în prezent Daniel Dăianu, domnul academician? Suntem colegi în Secţia Economică de Ştiinţe Sociale şi Juridice a Academiei Române. Păi el se ocupă acum tot de o formulă, hai să o numesc nu neapărat a decomprimării, dar a dezechilibrelor, anume deficitul acesta fiscal major care se transpune şi în deficitul extern.

Spunem noi twin deficits, deficitele gemene. Şi e zi de zi, cu riscurile de rigoare, nu, că ajungi în opinia publică „iar vorbeşte domnul X-ulescu”, spun despre mine, nu despre el, să tot spună „atenţie la deficitul ăsta, nu se poate să nu-l corectăm.

Dacă nu-l corectăm, pierdem tot ce am câştigat în ultimele luni de zile, credibilitate, accesibilitate pe pieţele externe, rating de ţară şi aşa mai departe. Deci închei spunând că, într-un fel, acum la maturitatea noastră, ne continuăm destinul. Eu cu cursul de schimb, el cu deficitele externe şi fiscale”, a declarat Isărescu la dezbaterea asupra lucrării „Crizele şi tentaţia autoritaristă”, autor academician Daniel Dăianu.

Dezechilibrele economice și deficitul extern al României provin din politici începute după 1990 și din lipsa echilibrului intern

Isărescu a spus că el și Dăianu sunt economiști de peste 50 de ani și că și-au susținut doctoratele în anii ’80. El a explicat că a terminat facultatea în 1971, iar Dăianu în 1975, și că amândoi au lucrat mulți ani în cercetare. A menționat că au avut același mentor, pe Costin Murgescu, care a format mulți economiști din România și a condus institutul unde au lucrat.

Isărescu a dezvăluit faptul că tema de doctorat a lui Dăianu a fost despre echilibrul balanței de plăți și legătura dintre economia internă și cea externă, subliniind că acest subiect este încă actual. El a explicat pe scurt ideea că, dacă o țară reduce prea mult consumul intern doar ca să obțină surplus extern (cum s-a întâmplat în anii ’80), situația nu poate dura la nesfârșit și, la un moment dat, apar probleme serioase.

El a adăugat că, după 1990, Dăianu a scrit despre „decomprimare”, adică reacția economiei după liberalizare, când importurile au crescut mult, iar exporturile au scăzut. În opinia sa, din acel moment România a avut aproape permanent deficit în balanța de plăți.

„Suntem economişti, spunem noi, de mai mult de 50 de ani. Eu am terminat în 1971, el în 1975, dacă nu mă înşel. Am lucrat 20 de ani în cercetare, eu aproape 20, el vreo 15 ani. Am avut acelaşi mentor, pe Costin Murgescu. El a creat mai mulţi economişti din această ţară. A fost şi directorul institutului în care am lucrat. Iar Daniel l-a avut conducător de doctorat pe o temă şi subliniez acest lucru pe care el o dezbate şi în prezent: problema echilibrului extern.

Tema lui se numea echilibrul balanţei de plăţi şi legătura dintre echilibrul extern şi situaţia sau echilibrul intern. Aici sunt şi lucruri, cum spune el de multe ori, de bun-simţ. E clar că dacă strângi prea tare cureaua pe plan intern, ca să faci surplus extern, cum s-a făcut în anii 80, lucrurile vor rezista până la un anumit punct, după care explodează”, a încheiat Isărescu.

Populismul are efecte periculoase, atât în țară, cât și în străinătate

Valentin Lazea, economistul-șef al BNR, a avertizat, la rândul său, că populismul are efecte periculoase, atât în țară, cât și în contextul internațional actual.

El a explicat că, mai ales în perioade de criză, oamenii nu vor să piardă nimic, iar acest lucru duce la creșterea populismului, chiar dacă situația economică este dificilă la nivel global. Lazea a atras atenția că România se află în procedură de deficit excesiv și că nu a făcut nici măcar jumătate din ajustările bugetare necesare.

În opinia sa, în loc să continue corecțiile, există tendința de a face pași înapoi. El a spus că datoria externă a României crește rapid, menționând că doar în luna ianuarie aceasta a crescut cu aproximativ două miliarde de euro.

„Mai ales în condiții de criză, când nimeni nu vrea să piardă absolut nimic, dar nimeni nu vrea să piardă absolut nimic, vedem că populismul este în floare, ca și când nu s-ar vedea că e o criză economică mondială, ca și când s-ar fi uitat că România este în perioada de procedură de deficit excesiv și că nu am făcut nici măcar jumătate din drumul de corecție bugetară pe care trebuie să îl facem și noi deja ne gândim să facem pași înapoi şi ca și când nu s-ar vedea că datoria externă a României crește cu două miliarde de euro pe lună. Atât a crescut în ianuarie”, a transmis Lazea.