Deficitul bugetar al României ar putea ajunge la 6% din PIB în 2026. Evoluția depinde de modul în care va fi construit bugetul

România ar putea înregistra în anul 2026 un deficit bugetar de cel mult 6% din PIB, în condițiile aplicării măsurilor deja aprobate și ale menținerii unui control strict al cheltuielilor publice.

Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, managing director la JP Morgan, la CFA Forecast Dinner, a explicat că ținta de deficit pentru 2026 este una realistă, mai ales în contextul evoluțiilor din 2025, când execuția bugetară a fost mai bună decât obiectivele stabilite.

Evoluția deficitului depinde și de modul în care va fi construit bugetul pentru 2026

Depășirea pozitivă a țintelor din anul precedent nu a fost considerată surprinzătoare, având în vedere că o serie de măsuri fiscale și bugetare au fost deja adoptate de Parlament și validate de Curtea Constituțională. Acestea ar trebui să fie suficiente pentru atingerea unui deficit de 6% din PIB sau chiar pentru coborârea ușoară sub acest nivel.

Totuși, evoluția va depinde și de modul în care va fi construit bugetul pentru 2026, existând riscuri legate de eventuale surprize care ar putea afecta credibilitatea României și costurile de finanțare.

„Cred că e realist să ne aşteptăm în 2026 la un deficit bugetar de maximum 6% din PIB. În 2025 deja a fost supra-performanţă faţă de ţinte. Pentru mine, cel puţin, nu a fost neapărat o surpriză. Sunt deja măsuri care au fost aprobate şi în Parlament, au trecut şi de Curtea Constituţională, care în principiu ar trebui să fie suficiente să atingem ţinta de 6% din PIB. Poate chiar să fim uşor sub 6% din PIB. Mai depinde şi de bugetul pe 2026. Sper să nu fie niciun fel de surpriză mare acolo, dar nu poţi să ştii niciodată, pentru că asta e altă problemă şi e legată şi de credibilitatea României şi de costul de împrumut”, a declarat Nicolaie Alexandru-Chidesciuc.

Prognoza indică un deficit bugetar sub 5% din PIB în 2027

Pentru anul 2027, perspectiva este descrisă ca fiind mai incertă, în lipsa unor măsuri clar definite în acest moment. Deși există unele încercări de conturare a politicilor pentru anul respectiv, nu există încă decizii concrete. Prognoza indică un deficit bugetar sub 5% din PIB în 2027, luând în calcul atât veniturile, cât și cheltuielile.

Pe partea de venituri, un element esențial îl reprezintă îmbunătățirea colectării, un obiectiv pe care România nu a reușit să îl atingă în mod constant în ultimii aproximativ 20 de ani. Cu toate acestea, există un optimism moderat că în 2027 vor apărea progrese, pe fondul unui efort mai consistent din partea actualului Guvern. În plus, diferențele dintre nivelul potențial al încasărilor, raportat la taxare, și sumele colectate efectiv s-au accentuat în ultima perioadă, ceea ce pune presiune suplimentară pentru eficientizarea colectării.

„E un pic mai complicat anul 2027, pentru că nu există măsuri în legătură cu anul viitor. Sunt poate încercări, dar nu avem nimic concret. Eu sunt optimist, însă nu ştiu dacă este realist. Prognoza de deficit bugetar este sub 5% pentru 2027, având în vede atât partea de venituri, cât şi partea de cheltuieli. Pe partea de venituri e vorba, în principal, de îmbunătăţirea colectării. E ceva ce România nu a reuşit să facă în ultimii aproximativ 20 de ani. Cu toate astea, cred că se va întâmpla ceva anul următor. De ce? Pentru că văd mult mai mult efort în acea direcţie din partea Guvernului actual. Şi în afară de asta, dezechilibrele sau decalajele dintre ce se poate încasa legat de nivelul de taxare şi ce se încasează efectiv au cam crescut în ultima perioadă. Există efort în acea direcţie, pe partea de venituri”, a mai spus economistul.

În ceea ce privește cheltuielile publice, se anticipează continuarea politicii de control și în 2027

În ceea ce privește cheltuielile publice, se anticipează continuarea politicii de control și în 2027. După doi ani consecutivi de înghețare a salariilor și pensiilor, respectiv 2025 și 2026, nu este considerat realist ca această măsură să fie menținută și în 2027.

Totuși, eventualele creșteri ar urma să fie sub nivelul PIB-ului nominal, ceea ce ar permite menținerea disciplinei bugetare. Ajustarea bugetară din 2025, care a condus la un deficit mai mic decât estimările inițiale, s-a bazat pe doi factori principali: un control strict și real al cheltuielilor, care este de așteptat să continue și cu actualul Guvern, și evoluția veniturilor din TVA. Deși majorarea TVA a fost contestată de o parte a opiniei publice, analiza veniturilor arată că aceasta a fost un element important în explicarea supra-performanței bugetare.

„Pe partea de cheltuieli, după doi ani în care salariile şi pensiile au fost îngheţate, 2025 şi 2026, nu cred că e rezonabil să credem că vor rămâne îngheţate în 2027 – însă cred că vor fi creşteri sub PIB nominal, ceea ce ar fi suficient ca să continue controlul cheltuielilor. Ce am văzut în această ajustare, mai ales în 2025, când deficitul a surprins în jos, s-a întâmplat pe baza a doi factori. Unul este reprezentat de controlul strict al cheltuielilor, care a fost strict cu adevărat, iar cu acest Guvern probabil va continua. Al doilea factor a fost TVA. Există oameni care au fost împotriva creşterii TVA, însă când ne uităm pe partea de venituri, nu prea e altceva care să explice supra-performanţa”, a conchis Nicolaie Alexandru-Chidesciuc.

Declarațiile au fost făcute în cadrul CFA Forecast Dinner 2026, eveniment care a marcat 20 de ani de la lansarea Asociației CFA România și 25 de ani de activitate ai organizației, afiliată CFA Institute. Tema ediției a fost direcția strategică a României pentru următorii 10 ani.

În cadrul evenimentului a avut loc și o sesiune de prognoză macroeconomică, în care participanții au prezentat estimări privind principalii indicatori economici. Conform voturilor exprimate, 46% dintre participanți anticipează o creștere economică situată între 1% și 1,5% în anul 2026. În ceea ce privește inflația, 38% estimează că rata acesteia se va încadra între 5% și 6% în anul următor.