Decizie definitivă ÎCCJ în cazul lui Horațiu Potra, a fiului și nepotului său. Ce se întâmplă cu apropiații lui Călin Georgescu

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv menţinerea arestului preventiv pentru mercenarul Horaţiu Potra şi a arestului la domiciliu pentru fiul şi nepotul său, respingând contestaţiile formulate de aceştia. Cei trei sunt judecaţi într-un dosar complex privind presupuse acţiuni împotriva ordinii constituţionale, pe fondul unor acuzaţii legate de planuri violente şi destabilizarea statului român.

Înalta Curte menține măsurile preventive în dosarul lui Horațiu Potra

Mercenarul Horaţiu Potra rămâne în arest preventiv, iar fiul şi nepotul său vor fi cercetaţi în continuare în arest la domiciliu, după ce Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, miercuri, contestaţiile formulate de cei trei împotriva unei decizii a Curţii de Apel Bucureşti.

Hotărârea instanţei supreme este definitivă.

Înalta Curte a respins ca nefondate contestaţiile depuse de Alexandru Potra, Dorian Potra şi Horaţiu Potra împotriva încheierii din 3 februarie, pronunţată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, în dosarul nr. 6008/2/2025/a1.10.

Totodată, instanţa supremă i-a obligat pe cei trei inculpaţi la plata sumei de câte 200 de lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Horaţiu Potra, fiul său Dorian Potra şi nepotul Alexandru-Cosmin Potra au fost arestaţi preventiv în luna noiembrie, fiind acuzaţi de tentativă la comiterea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive.

În cazul fiului şi nepotului, instanţa a dispus ulterior măsura arestului la domiciliu.

Decizia Curţii de Apel din 3 februarie 2026

În 3 februarie, Curtea de Apel Bucureşti a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestării preventive dispuse faţă de Horaţiu Potra şi a decis menţinerea acesteia până la o nouă verificare, dar nu mai târziu de 30 de zile. În acelaşi timp, instanţa a constatat legalitatea şi temeinicia măsurii arestului la domiciliu în cazul lui Dorian Potra şi Alexandru-Cosmin Potra, hotărând menţinerea acesteia.

De asemenea, Curtea de Apel a respins cererea formulată de Dorian Potra privind încetarea obligaţiei de a nu comunica cu Horaţiu Potra, menţinând astfel restricţiile impuse în cadrul controlului judiciar specific arestului la domiciliu.

Horaţiu Potra a fost prins în Dubai, în luna septembrie, şi şi-a exprimat acordul pentru a fi adus în ţară, fapt care a grăbit procedurile judiciare.

În lipsa acestui consimţământ, demersurile ar fi putut dura mai mult, având în vedere că între România şi Emiratele Arabe Unite nu există un acord de extrădare. El a fost adus în România în 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul şi nepotul său.

Potra a fost trimis în judecată alături de fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu şi alţi 20 de inculpaţi, acuzaţi că ar fi comis infracţiuni grave cu scopul destabilizării României.

Acuzaţiile grave trecute de procurori în rechizitoriu

Potrivit rechizitoriului, în contextul hotărârii Curţii Constituţionale din 6 decembrie 2024, prin care au fost anulate alegerile prezidenţiale, în dimineaţa zilei de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-ar fi întâlnit, în condiţii de clandestinitate, cu Horaţiu Potra la un complex de echitaţie din Ciolpani, judeţul Ilfov. Anchetatorii susţin că Potra, care ar fi activat în zone de conflict internaţional şi ar fi desfăşurat activităţi de recrutare şi instruire paramilitară, l-ar fi sprijinit pe Georgescu atât în timpul campaniei electorale, cât şi anterior, în vederea pregătirii acesteia.

Procurorii arată că la întâlnirea de la Ciolpani s-ar fi discutat un plan potrivit căruia Potra şi persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfăşoare acţiuni violente cu caracter subversiv, menite să deturneze manifestaţiile paşnice organizate în acea perioadă.

Anchetatorii susţin că strategia ar fi urmărit, prin contagiune emoţională şi comportamentală şi prin manipularea emoţiilor colective într-un moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituţionale sau îngreunarea ori împiedicarea exercitării puterii de stat.

Totodată, procurorii apreciază că anumite demersuri ale lui Călin Georgescu, inclusiv contactarea liderului unei organizaţii radical-naţionaliste şi transmiterea unui mesaj considerat alarmist şi potenţial manipulator susţinătorilor săi, ar fi contribuit la întărirea rezoluţiei infracţionale a lui Potra.

Conform rechizitoriului, Horaţiu Potra ar fi coagulat un grup paramilitar format din 21 de persoane, stabilind deplasarea acestora cu şapte maşini către Bucureşti, pentru a declanşa proteste faţă de autorităţile statului.

Potrivit procurorilor, aceste proteste ar fi urmat să fie deturnate în acţiuni violente, cu scopul împiedicării exercitării puterii legitime în stat şi al reconfigurării ordinii constituţionale, punând în pericol siguranţa naţională.

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţiştii au instituit filtre în zonele Baloteşti-Săftica, din judeţul Ilfov, Măneşti şi Corneşti, din judeţul Dâmboviţa, precum şi în Capitală. În urma controalelor, în maşinile oprite au fost descoperite cuţite tip briceag, pumnale, cuţite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare şi cozi de topoare, pistoale şi materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potenţial de a produce explozii puternice şi pagube semnificative.

Concluzia procurorilor este că acţiunile celor 22 de inculpaţi au generat o stare de pericol pentru securitatea naţională şi pentru ordinea constituţională, prin ameninţarea valorilor sociale care garantează exercitarea puterii de stat în condiţiile legii.