CJUE cere proceduri clare pentru recunoașterea juridică a identității de gen
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că autoritățile bulgare trebuie să asigure mecanisme accesibile și eficiente prin care persoanele să își poată recunoaște legal identitatea de gen. Decizia include posibilitatea modificării datelor din documente oficiale, precum certificatul de naștere sau cartea de identitate.
Hotărârea vine după ani de dispute juridice în Bulgaria, unde instanțele au respins constant cererile de schimbare a genului în acte. Situația a fost criticată anterior și de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a atras atenția asupra dificultăților întâmpinate de persoanele transgender.
Judecătorii europeni au subliniat că dreptul la viață privată, garantat de legislația europeană, implică și existența unor proceduri prin care identitatea de gen să poată fi recunoscută juridic.
„Neconcordanțele dintre identitatea de gen trăită de o persoană și informațiile din documentele oficiale pot crea obstacole semnificative în viața de zi cu zi”, a arătat Curtea, citată de Novinite, menționând situații precum controalele de identitate, călătoriile transfrontaliere sau activitatea profesională.
Legislația națională trebuie să respecte dreptul european
În decizia sa, CJUE a precizat că emiterea documentelor de identitate rămâne o competență a statelor membre, însă legislația și practicile administrative trebuie să fie compatibile cu dreptul Uniunii Europene.
Instanța europeană a stabilit că normele bulgare care împiedică modificarea datelor din registrele civile – inclusiv genul, prenumele, patronimicul, numele de familie sau numărul de înregistrare civilă – pot fi considerate incompatibile cu dreptul european atunci când afectează cetățeni care își exercită libertatea de circulație în UE.
De asemenea, judecătorii au precizat că instanțele naționale nu sunt obligate să urmeze interpretările Curții Constituționale dacă acestea împiedică aplicarea dreptului european.
Cazul care a declanșat decizia CJUE
Hotărârea CJUE a fost pronunțată după ce Curtea Supremă de Casație din Bulgaria a cerut o interpretare preliminară într-un caz concret.
Dosarul privește un cetățean bulgar născut în 1990 la Stara Zagora, care în prezent locuiește în Italia. Persoana a început terapia hormonală și se identifică drept femeie, solicitând schimbarea genului în documentele oficiale din Bulgaria.
Cererea a fost respinsă în mod repetat de instanțele bulgare, în ciuda existenței unor expertize medicale și judiciare care confirmau identitatea de gen declarată.
Dispute juridice și decizii controversate în Bulgaria
În trecut, unele instanțe din Bulgaria au permis schimbarea genului în acte. Practica a fost însă abandonată după o serie de decizii ale Curții Constituționale, care au stabilit că doar sexul biologic stabilit la naștere poate fi recunoscut legal.
Un moment important a fost în 2018, când aceeași instanță constituțională a declarat Convenția de la Istanbul incompatibilă cu Constituția Bulgariei. Judecătorii au argumentat atunci că noțiunea de „gen” din document ar contrazice ordinea constituțională a statului.
Ulterior, această interpretare a fost invocată în mai multe decizii judiciare pentru a justifica refuzul schimbării genului în documente oficiale.
În februarie 2023, Secția civilă a Curții Supreme de Casație din Bulgaria a stabilit, printr-un vot foarte strâns, că legislația națională nu permite persoanelor transgender să își modifice genul legal. Divergențele dintre judecători au determinat însă instanța să sesizeze CJUE pentru a clarifica dacă această interpretare este compatibilă cu dreptul Uniunii Europene.
Posibile implicații pentru alte state membre, inclusiv România
Decizia CJUE are impact nu doar asupra Bulgariei, ci și asupra altor state membre ale Uniunii Europene. Instanțele naționale sunt obligate să țină cont de jurisprudența Curții de Justiție atunci când interpretează legislația europeană.
În practică, acest lucru înseamnă că hotărârea ar putea influența și modul în care instanțele din alte țări, inclusiv România, analizează cazurile privind recunoașterea juridică a identității de gen, în special atunci când sunt implicate drepturi legate de libera circulație în Uniunea Europeană.
