Decizia privind sesizarea lui Iohannis! Motivarea CCR

Curtea Constituţională a României (CCR) a explicat motivarea deciziei prin care a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra actului normativ privind Camerele agricole.

Curtea Constituțională a României a explicat că la adoptarea legii privind Camerele agricole s-a avut în vedere o sursă de finanţare „incertă”, „generală” şi „lipsită de un caracter obiectiv şi real”. Curtea a admis sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis asupra actului normativ.

Motivarea admiterii sesizării lui Iohannis

„Curtea constată că, în ceea ce priveşte legea supusă prezentului control de constituţionalitate, în procedura de legiferare nu a fost solicitată fişa financiară nici de către iniţiatorul propunerii legislative şi nici de către Camera Parlamentului în care au fost propuse şi adoptate amendamente, astfel cum rezultă din Adresele nr. 2/7498 din 3 decembrie 2020 şi nr. xxxv4782 din 4 decembrie 2020, trimise Curţii Constituţionale, la solicitarea acesteia. Neîndeplinirea obligaţiei solicitării fişei financiare conduce, în mod firesc, la concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanţare incertă, generală şi lipsită de un caracter obiectiv şi real, astfel că au fost încălcate prevederile constituţionale cuprinse în art. 138 alin. (5) referitoare la stabilirea sursei de finanţare”, se precizează în motivare.

Potrivit judecătorilor constituţionali, cheltuielile preconizate prin textele de lege criticate grevează asupra bugetului de stat. Adoptarea lor ar fi fost posibilă doar după stabilirea sursei de finanţare în condiţiile Legii fundamentale. După solicitarea fişei financiare de la Guvern. Neîndeplinirea obligaţiei iniţiatorului legii şi a Camerei Parlamentului în care au fost propuse şi adoptate amendamente de a solicita Guvernului fişa financiară, conduce la concluzia că între Parlament şi Executiv nu a existat un dialog „real” cu prilejul adoptării legii supuse controlului. Legislativul a decis asupra majorării unor cheltuieli bugetare întemeindu-se pe o sursă de finanţare lipsită de un caracter „obiectiv” şi „efectiv”, a indicat CCR.

Parlamentul are obligaţia de a constata încetarea de drept

Conform CCR, Parlamentului îi revine obligaţia de a constata încetarea de drept a procesului legislativ. Se întâmplă ca efect al unei decizii prin care Curtea. În cadrul controlului anterior promulgării, constată neconstituţionalitatea legii examinate în integralitatea sa. Nu doar a unor dispoziţii din cuprinsul acesteia. Curtea Constituţională a admis pe 9 decembrie 2020 sesizarea şefului statului în legătură cu Legea privind Camerele agricole. A stabilit că actul normativ este neconstituţional.