Decizia CCR privind pensiile este de înțeles. Radu Georgescu: Este în ADN-ul nostru să nu renunțăm la ceva ce avem deja
SURSA FOTO: Dreamstime - Sistemul de justiție
Economistul Radu Georgescu afirmă că reacția magistraților față de reducerea salariilor și pensiilor este una previzibilă. În opinia sa, discuția publică ocolește însă problemele cu adevărat grave, legate de taxe și de pierderea banilor europeni.
Radu Georgescu explică de ce reacția magistraților este una umană
Radu Georgescu spune că înțelege complet decizia Curții Constituționale (CCR) și poziția magistraților care nu acceptă diminuarea veniturilor. El arată că este firesc ca oamenii să nu renunțe la drepturi deja câștigate și consideră că aproape oricine ar reacționa la fel într-o situație similară.
Economistul explică acest comportament prin mecanismele emoționale ale creierului uman, susținând că oamenii reacționează mai degrabă emoțional decât rațional. În acest context, el face trimitere la explicațiile psihiatrului Steve Peters, potrivit cărora deciziile sunt influențate frecvent de reacții instinctive.
Radu Georgescu subliniază că nu comentează aspectele juridice ale deciziilor CCR, deoarece nu este specialist în drept și nici nu cunoaște în detaliu funcționarea instituțiilor din sistemul judiciar. El afirmă că majoritatea populației se află în aceeași situație și nu are o înțelegere clară a rolurilor diferitelor instanțe.
„Eu înțeleg 100% decizia Curții Constituționale, CCR. Înțeleg 100% de ce magistrații nu vor să le scadă salariile și pensiile. Foarte probabil și eu aș face la fel. Foarte probabil și tu ai face la fel. Este în ADN-ul nostru să nu renunțăm la ceva ce avem deja. Dacă nu mă crezi, încearcă să-i explici unui copil de 5 ani să-și dea jucăria unui alt copil. Vei vedea cum va reacționa copilul. Creierul unui om este 90% emoțional. Doar 10% este rațional. Psihiatrul Steve Peters spune că oamenii reacționează de multe ori ca niște cimpanzei. Îți recomand să citești cartea din poză.
Eu sunt contabil. Nu îmi permit în viața profesională să gândesc ca un cimpanzeu. Calculez lunar taxe și impozite de zeci de milioane de lei. Dacă aș fi emoțional, aș risca să plătesc amenzi de sute de mii de lei. Eu nu am comentat niciodată aspectele juridice, deoarece nu știu cum funcționează sistemul juridic din România. Nu știu ce rol are fiecare instituție: Judecătorie, Tribunal, Curtea de Apel, Înalta Curte de Casație. Probabil 99,99% dintre oameni nici ei nu știu”, a spune Georgescu într-o postare pe Facebook.

Economistul spune că pot fi găsite argumente atât pro, cât și contra pensiilor speciale
În analiza sa, Radu Georgescu arată că există argumente solide atât pentru menținerea unor salarii și pensii mari pentru magistrați, cât și pentru reducerea acestora. El afirmă că ar putea enumera motive valide în ambele direcții, ceea ce arată că subiectul este unul complex și nu poate fi redus la o singură explicație.
Din punctul său de vedere, problema majoră nu este dezbaterea despre pensiile magistraților, ci lipsa de interes public față de alte decizii cu impact direct asupra tuturor românilor.
Creșterea taxelor și impozitelor este trecută în plan secund
Radu Georgescu atrage atenția că, în doar câteva zile, taxele și impozitele vor crește pentru toți românii și pentru toate firmele. El spune că statul va încasa mai mulți bani de la populație și mediul privat, însă acest subiect nu generează același nivel de reacție publică precum cel al pensiilor speciale.
Economistul consideră că această lipsă de interes este greu de explicat, în condițiile în care impactul financiar al majorării taxelor va fi resimțit direct de toți contribuabilii.
Un alt aspect semnalat de Radu Georgescu este legat de fondurile europene. El spune că există o preocupare intensă pentru riscul pierderii a aproximativ 230 de milioane de euro din PNRR din cauza legii pensiilor magistraților, dar nu se discută aproape deloc despre renunțarea, în octombrie 2025, la circa 7 miliarde de euro, tot fonduri PNRR.
În plus, economistul afirmă că România a încasat în 2025 cu aproximativ 6 miliarde de euro mai puține fonduri nerambursabile decât fusese prevăzut în buget. Potrivit lui, acești bani ar fi redus presiunea fiscală, iar în lipsa lor statul a ales soluția creșterii taxelor.
„Aș putea să găsesc 10 motive pentru care magistrații trebuie să aibă salarii și pensii mari. De asemenea, aș putea să găsesc 10 motive pentru care magistrații nu trebuie să aibă salarii și pensii mari. Eu altceva nu înțeleg. Peste 3 zile cresc taxele pentru toți românii. Și pentru toate firmele din România. Pe scurt, dacă nu te-ai prins până acum, statul îți va lua mai mulți bani. Dar pentru aceste lucruri nu pare că sunt prea mulți interesați.
De asemenea, poți să mă bați, dar nu înțeleg un alt lucru. Sunt oameni deranjați că România va pierde 230 milioane euro, fonduri PNRR, dacă nu se modifică legea privind pensiile magistraților. Dar nu interesează pe nimeni că România a renunțat în octombrie 2025 la 7 miliarde euro, care sunt tot fonduri PNRR. Deci o sumă de 30 de ori mai mare.
Nu interesează pe nimeni că, în 2025, România a încasat fonduri nerambursabile cu 6 miliarde euro mai puțin decât a fost trecut în bugetul României la începutul anului. Acești bani de la UE erau gratuiți și, dacă erau încasați, nu trebuia să mai crească taxele pentru nimeni. Nici pentru oameni, nici pentru firme. Pe scurt, nici tu nu plăteai TVA și taxe mărite”, spune economistul Radu Georgescu.
Am venit la Capital în vara anului 2019, fiind prima mea experiență ca jurnalist după ce am lucrat oarecum de cealaltă parte a baricadei, în monitorizarea presei, mai bine de 8 ani. Înainte de a intra în presă, am lucrat o scurtă perioadă de timp în proiectare în Autocad pentru construcții civile și industriale. Am fost și sunt pasionat de tehnologie, precum și de ultimele trend-uri din acest domeniu. M-a fascinat întotdeauna și am avut norocul să fiu într-o generație care a beneficiat din plin de ea și putut vedea exact ce impact, pozitiv sau negativ, poate avea asupra lumii.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





