Decizia BNR privind dobânda-cheie provoacă reacții internaționale. Inflația ridicată și presiunea pe leu mențin România în topul dobânzilor din UE

BNR a păstrat dobânda de politică monetară la 6,5% pentru a zecea ședință consecutivă, cel mai mare nivel din Uniunea Europeană alături de Ungaria, iar presa internațională remarcă tensiunile economice tot mai accentuate. Bloomberg notează că hotărârea apare într-un an „marcat de criză politică, vânzări de obligațiuni, deprecierea leului și un puseu inflaționist”, în timp ce investitorii așteaptă semnalul începerii ciclului de reducere a dobânzilor.

BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5%

BNR a decis și la cea mai recentă ședință să mențină dobânda de politică monetară la 6,5%, nivel care rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană. Hotărârea a atras imediat atenția presei internaționale, pe fondul tensiunilor economice interne, al inflației persistente și al unei volatilități politice care a marcat întregul an.

Agenția Bloomberg remarcă faptul că banca centrală din România a păstrat aceeași dobândă pentru a zecea întâlnire consecutivă, menținându-se astfel în zona superioară a costurilor de creditare din UE, la egalitate cu Ungaria. Jurnaliștii americani subliniază că decizia vine într-o perioadă „marcată de criză politică, vânzări de obligațiuni, deprecierea leului și un puseu inflaționist”.

Potrivit publicației, BNR a evaluat cu prioritate dinamica inflației, care în luna octombrie a ajuns la 9,8%. În proiecțiile actualizate, banca centrală estimează o „scădere modestă” a ratei inflației în trimestrele următoare, cu revenirea în intervalul-țintă de 1,5–3,5% abia la începutul anului 2027. Tot în documentele BNR se precizează că în trimestrul III din 2026 este anticipată o „corecție descendentă abruptă”, odată ce se vor estompa cele două șocuri pe partea ofertei, urmând ca dezinflația să evolueze ulterior „mai lent decât se anticipa”.

Un semnal din piața obligațiunilor

Bloomberg notează și schimbarea de poziție între România și Ungaria în ceea ce privește randamentele titlurilor de stat: cele românești au scăzut sub cele oferite de datoria publică de la Budapesta. În condițiile în care Ungaria este considerată cel mai riscant emitent din UE, din cauza deteriorării bugetare înaintea alegerilor din 2026, diferența de randamente devine cu atât mai relevantă.

Publicația internațională menționează și că România beneficiază de o percepție mai bună pe piețe după scrutinul prezidențial din mai, când candidatul pro-european a câștigat în fața unui rival extremist. În consecință, „percepția investitorilor s-a îmbunătățit”, iar noua guvernare a început implementarea unor măsuri de consolidare fiscală care includ atât majorări de taxe, cât și limitări ale cheltuielilor.

Deficitul rămâne problema majoră

Chiar și cu un climat financiar mai favorabil, situația bugetară rămâne dificilă. Deficitul este estimat în acest an la 8,4% din PIB — printre cele mai ridicate niveluri din UE. Acesta continuă să fie principalul factor care pune presiune pe ratingul de țară și pe strategia fiscală a României.

În așteptarea noii prezentări a prognozei de inflație de către guvernatorul Mugur Isărescu, investitorii urmăresc un singur semnal esențial: momentul în care banca centrală va considera că există spațiu pentru reducerea dobânzii-cheie.