De ce se mișcă greu industria de apărare. Irineu Darău, noul ministru al Economiei: Oportunitățile sunt uriașe și sunt regionale
SURSA FOTO: Inquam Photos / Sabin Cîrstoveanu - Irineu Darău
România nu întârzie înarmarea din cauza unei lipse de coordonare între instituții, ci din pricina problemelor vechi de calitate și a complexității industriei militare, susține ministrul Economiei, Irineu Darău. Acesta afirmă că producția de armament presupune timp, licențe și standarde ridicate, iar autoritățile încearcă acum să recupereze întârzierile prin cooperare guvernamentală, investiții și parteneriate externe, într-un context regional tensionat.
Irineu Darău: Încetinirea înarmării României ține de probleme vechi de calitate și de complexitatea producției
România nu întârzie procesul de înarmare din cauza unei împărțiri defectuoase a responsabilităților între Ministerul Apărării și Ministerul Economiei, ci mai ales din cauza unor probleme structurale acumulate în ultimii ani, a declarat noul ministru al Economiei, Irineu Darău, într-o intervenție la Digi24.
Oficialul a explicat că lentoarea actuală este influențată de lipsa unei calități competitive în trecut, aspect care afectează capacitatea de producție din prezent.
În contextul în care majoritatea statelor europene accelerează investițiile în industria de armament, Darău a fost întrebat de ce România pare să se miște mai greu. Ministrul a susținut că nu consideră că problema este așa-numita „bicefalie” dintre Ministerul Economiei și Ministerul Apărării, subliniind că, în ultimele luni, colaborarea dintre cele două instituții a fost una deplină.
El a precizat că există un angajament ferm pentru o coordonare strânsă, astfel încât deciziile să fie luate coerent, cu Ministerul Apărării concentrat pe nevoile armatei, iar Ministerul Economiei pe partea de producție.
„În ultimele luni, a fost o colaborare deplină și mă angajez la acest lucru.
Am validat și cu Radu Miruță. Noi vom ține foarte aproape pentru a nu se simți niciun fel de bicefalie, ci pentru a lua deciziile corecte.
Bineînțeles, la Ministerul Economiei, mai mult partea de producție, dincolo este partea de decizii ale armatei”, a afirmat Irineu Darău.
Producția de armament nu este o chestiune simplă, plus că depinde și de componente din afară
Irineu Darău a atras atenția că România resimte consecințele unor decizii sau inacțiuni din anii anteriori. Potrivit acestuia, nu este suficient ca pe hârtie să existe planuri de producție, dacă în practică apar rateuri, iar produsele nu ating standarde competitive.
Din acest motiv, ministrul consideră că evaluarea industriei de apărare trebuie realizată pe baza cifrelor concrete și a indicatorilor de calitate, nu doar a declarațiilor sau strategiilor formale.
„Culegem roadele uneori otrăvite a ceea ce s-a făcut sau nu în ultimii ani, pentru că degeaba scrie într-o hârtie că producem ceva anume, dacă se dau multe rateuri, dacă nu este o calitate competitivă și așa mai departe.
De aceea, analiza trebuie făcută pe cifre și pe indicatori de calitate”, a afirmat noul șef de la Economie.
Întrebat dacă au existat situații în care armamentul produs în România nu a îndeplinit standardele necesare, șeful de la Economie a explicat că producția militară este extrem de complexă.
El a arătat că nu este vorba despre un proces simplu, ușor de ajustat, ci despre unul care implică licențe, numeroase componente și lanțuri de aprovizionare ce includ atât furnizori interni, cât și externi. În acest context, recalibrarea unui proces de producție necesită timp și resurse considerabile.
„Producția de armament nu este o chestiune simplă, nu este o chestiune nici măcar ca programarea – în care apeși pe două butoane, ai schimbat niște indicatori și produci altceva.
Este o chestiune foarte sensibilă, implică licențe, implică multe componente, nu doar românești, ci și din afară”, a explicat Irineu Darău.
Dacă avem un război la graniță, trebuie să producem mult mai mult în domeniul militar
Ministrul și-a exprimat încrederea că, împreună cu ministrul Apărării, Radu Miruță, și cu sprijinul întregului guvern, România va putea repara ceea ce este reparabil și va valorifica oportunitățile regionale din industria de apărare.
El a subliniat că, deși nimeni nu și-ar fi dorit un conflict la graniță, realitatea actuală impune atât consolidarea capacității de apărare, cât și creșterea producției militare.
„Am încredere că, împreună cu Radu Miruță, având întregul guvern în spate și cum ați spus dumneavoastră, imperativul acestui moment, vom reuși să reparăm tot ceea ce se poate repara, pentru că oportunitățile sunt uriașe și sunt regionale.
Nu ne-am fi dorit nici unii un război la graniță, dar dacă îl avem… unu – trebuie să ne protejăm și doi – trebuie să producem mult mai mult în domeniul militar”, a spus Irineu Darău.
În final, Irineu Darău a menționat că un rol important îl joacă și diplomația economică, arătând că își propune să poarte discuții cu ministrul de Externe, pentru a deschide noi parteneriate externe.
Potrivit ministrului, cooperarea internațională este esențială, inclusiv acolo unde România poate primi sprijin, întrucât acest demers este în interesul întregii Uniuni Europene.
„Să deschidem porți înspre exterior, să stabilim noi parteneriate și acolo unde nu putem să fim și ajutați, pentru că e interesul întregii Uniunii Europene”, a încheiat noul ministru al Economiei.
După mai bine de zece ani petrecuţi în domeniul monitorizării mass-media, am făcut un pas mic în direcţia potrivită şi m-am alăturat echipei Capital. Un pariu câştigător, zic eu. Mi-au plăcut dintotdeauna cuvintele şi puterea pe care acestea le pot avea în glasul sau peniţa potrivită şi nu pot decât să mă bucur acum de un banal, dar rar întâlnit “Îmi place munca mea!” Când nu mă găsiţi scriind în spatele unei tastaturi, mă veţi întâlni, deseori, tot la un calculator. Sau, în momentele perfecte, la volan, sus pe un munte şi bineînţeles, ca un taur care se respectă, în bucătărie!
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.





