De ce s-au scumpit benzina și motorina? Dumitru Chisăliță indică adevărata cauză: Este un fenomen cunoscut în teoria economică

Majorarea cu 5 bani pe litru a prețurilor la benzină și motorină operată recent de Petrom a ridicat numeroase semne de întrebare în rândul șoferilor. Într-o analiză, expertul în energie Dumitru Chisăliță susține că explicația nu trebuie căutată doar în evoluția cotației petrolului sau a cursului valutar, ci și în modul în care funcționează plafonarea adaosului comercial introdusă de Guvern.

Dumitru Chisăliță: Scumpirea carburanților nu este explicată de evoluția petrolului sau a cursului valutar

Potrivit lui Dumitru Chisăliță, decizia Petrom de a majora prețurile cu 5 bani pe litru a surprins, deoarece indicatorii clasici ai pieței nu justificau o astfel de mișcare.

Expertul arată că, în perioada în care au fost operate scumpirile, nici evoluția cotației Brent și nici cursul de schimb nu indicau o presiune suficientă asupra costurilor.

În opinia sa, explicația ar putea fi legată de reglementările introduse recent de Guvern privind plafonarea adaosului comercial.

Cum poate plafonarea adaosului comercial să influențeze prețurile

Dumitru Chisăliță amintește că, prin OUG nr. 19/2026, completată ulterior prin OUG nr. 24/2026, Executivul a declarat stare de criză pe piața carburanților și a decis plafonarea adaosului comercial la nivelul mediei practicate în anul 2025.

Măsura a fost prezentată drept o modalitate de protejare a consumatorilor și de limitare a eventualelor speculații, fiind estimată o reducere a prețurilor la pompă cu aproximativ 5-15 bani pe litru.

Expertul susține însă că mecanismele economiei pot produce un efect diferit față de cel urmărit de autorități.

„Problema este că economia funcționează adesea diferit decât intențiile politice.”

Acesta explică faptul că, în mod normal, atunci când costurile materiilor prime scad, concurența dintre companii determină reducerea prețurilor pentru consumatori.

Dumitru Chisăliță: Plafonul poate deveni un reper pentru întreaga piață

În analiza sa, specialistul avertizează că plafonarea adaosului comercial poate transforma limita impusă de stat într-un reper pe care operatorii economici îl urmăresc.

„Însă plafonarea adaosului comercial poate schimba subtil regulile jocului. Atunci când statul stabilește că adaosul maxim permis este cel practicat în medie în anul precedent, acel plafon încetează să mai fie doar o limită superioară. El poate deveni o referință de piață, o țintă spre care operatorii economici tind în mod natural.”

Chisăliță consideră că, într-o asemenea situație, firmele pot avea interesul să păstreze marjele de profit cât mai aproape de nivelul permis de reglementare.

„Orice marjă neutilizată reprezintă profit pierdut, iar orice companie listată la bursă are obligația față de acționari să maximizeze profitul în limitele legii.”

Expertul: O măsură de protecție poate încetini ieftinirea carburanților

Analiza evidențiază ceea ce autorul numește un paradox economic.

„Dacă prețul petrolului crește, plafonul poate limita extinderea marjelor și poate proteja consumatorii. Dar dacă prețul petrolului scade, companiile nu sunt obligate să transfere integral această reducere către clientul final. Dimpotrivă, ele pot avea interesul să mențină prețurile suficient de ridicate pentru a conserva adaosul comercial permis de reglementare.”

Potrivit specialistului, acesta este un efect cunoscut în teoria economică.

„Cu alte cuvinte, ceea ce a fost conceput ca un plafon poate deveni un prag de referință. Este un fenomen cunoscut în teoria economică și observat în numeroase piețe reglementate, efect de „focalizare” a prețurilor în jurul plafonului (a se vedea piața gazelor).”

Nu există dovezi că scumpirea Petrom este cauzată de plafonare

Dumitru Chisăliță subliniază însă că nu există, în prezent, dovezi care să demonstreze că majorarea operată de OMV Petrom a fost determinată direct de mecanismul plafonării.

„Nu există în prezent dovezi publice că majorarea de 5 bani operată de OMV Petrom în 23 iunie 2026 a fost determinată direct de mecanismul plafonării adaosului comercial.”

Cu toate acestea, expertul apreciază că ipoteza este credibilă din punct de vedere economic.

„Totuși, din punct de vedere economic, ipoteza este plauzibilă. Ea explică un fenomen care altfel pare dificil de justificat, creșterea prețurilor într-un context în care nici cotația petrolului și nici cursul valutar nu indicau o presiune imediată asupra costurilor.”

Dumitru Chisăliță: Politicile publice trebuie evaluate după rezultate, nu după intenții

În concluzia analizei, expertul avertizează că intervențiile administrative asupra piețelor pot produce efecte secundare nedorite.

„Intervențiile statului în formarea prețurilor sunt adesea prezentate ca soluții simple la probleme complexe. În realitate, ele produc efecte secundare care deși sunt întotdeauna anticipate de experți, nu sunt nicodată acceptate de decidenți.”

Acesta atrage atenția că o măsură menită să protejeze consumatorii poate reduce concurența și poate încetini ieftinirea carburanților.

„De aceea, succesul unei politici publice nu trebuie judecat după intențiile sale, ci după rezultatele pe care le produce în practică.”

În final, Chisăliță concluzionează că, dacă mecanismul plafonării a contribuit chiar și indirect la menținerea unor prețuri mai ridicate, consumatorii sunt cei care suportă costurile.

„Iar dacă plafonarea adaosului comercial a contribuit, chiar și indirect, la menținerea unor prețuri mai ridicate decât cele care ar fi rezultat din concurența liberă, atunci avem în față încă un exemplu al unei realități economice incomode, măsurile administrative pot face bine pe termen scurt, dar costurile ascunse ajung întotdeauna să fie suportate tocmai de consumatorii pe care urmăresc să îi protejeze.”