România, la momentul de față, traversează o perioadă de criză structurală a forței de muncă. Iar previziunile estimează că până în 2026 vor rămâne aproximativ 150.000 de locuri de muncă neocupate, în domenii precum construcții, agricultură, IT, industrie și HoReCa, conform datelor oferite de Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România (PIFM). În prezent există un contingent anual aprobat de 100.000–140.000 de muncitori străini, dar numeroase companii raportează dificultăți în atragerea și menținerea acestora pe termen lung.
În acest sens, reprezentanții PIFM au organizat miercuri, 16 iulie, Conferința națională „Muncitorii străini în România: realități și bune practici”. Acest eveniment a avut loc cu scopul de a aduce laolaltă autorități, angajatori și experți și să faciliteze un dialog interinstituțional constructiv în ceea ce privește recrutarea și integrarea forței de muncă străine. De asemenea, s-a discutat și despre bunele practici în angajarea și retenţia lucrătorilor străini prin identificarea provocărilor și soluțiilor legate de proceduri de obținere a vizelor, integrare, protecție împotriva abuzurilor etc.
Românii care au ales calea străinătății
„Suntem oameni care aducem muncitori din tot felul de cultură ale lumii. Le influențăm viața și atunci avem o responsabilitate pentru ei. Și noi, agențiile care ne-am adunat în acest patronat, ne asumăm această responsabilitate a unui proces de recrutare corect și a acțiunilor sau a măsurilor necesare pentru a-i ajuta pe acești oameni să se integreze”, a declarat, în deschiderea conferinței, Romulus Badea, președintele PIFM.
El a vorbit apoi și despre întreg procesul de recrutare a angajaților străini și despre integrarea în colectivitate în firma unde lucrează. „Noi procesăm mii de dosare de imigrare și ne dorim în continuare să fim un partener de discuție pentru autoritățile statului și pentru mediul de afaceri”, a adăugat Badea.
Președintele PIFM amintește și că diaspora românească este cea mai mare din cadrul Uniunii Europene. Românii reprezintă cel mai mare număr de cetățenii europeni care trăiesc în celelalte state din UE. „Vorbim de aproximativ 3,1 milioane de oameni. Dar aș vrea să atrag atenția că aceștia sunt cei care sunt înregistrați, care apar în statisticile oficiale. În 2022, de exemplu, erau aproximativ 150.000 români înregistrați în Franța, când ei, de fapt de fapt, aproximativ 500.000”, subliniază Romulus Badea. El menționează apoi că nu trebuie ignorați deloc nici românii ce lucrează în alte țări, nu doar în interiorul UE, cum ar fi Marea Britanie sau Statele Unite, căci atunci, numărul crește exponențial.
De ce se caută forță de muncă din străinătate
Astfel, estimările arată un număr de aproape 5,6 milioane de români plecați din interiorul granițelor. Iar la populația activă rămasă în țară, pentru anul 2024, există un deficit de forță de muncă de puțin peste 600.000, număr pe care angajatorii români încearcă să-l acopere prin muncitori aduși din străinătate. Procesul este unul complex, sunt multe părți implicate, multe provocări, atât din punct de vedere al procedurilor de imigrare, cât și din punct de vedere practic.
De aceea, este important ca realitatea fiscală să răspundă cerințelor acestor sectoare de activitate. Nicoleta Stancu, Director General Adjunct în cadrul Ministerului de Finanțe, a fost prezentă ca speaker în cadrul Conferinței naționale „Muncitorii străini în România: realități și bune practici” din 16 iulie. Ea a vorbit despre schimbările legate de fiscalitate când vine vorba de domeniul forței de muncă.
„Este important ca aceste implicații fiscale să fie analizate cu atenție de către mediul de business și să identificate acele zone din legislația fiscală în care e nevoie de clarificare sau îmbunătățire. Noi la minister dorim să venim în sprijinul oamenilor de afaceri, să-i susținem, mai ales când vine vorba de astfel de procese complicare precum implicarea forței de muncă din străinătate. Împreună, în cadrul unui dialog constructiv, suntem deschiși să identificăm soluțiile necesare”, a declarat Nicoleta Stancu.
