Aproximativ 1,4 milioane de femei din România sunt în afara pieței muncii. CONAF cere explicații Ministerului Muncii și ANOFM

În primele nouă luni ale anului 2026, aproape 107.000 de persoane s-au angajat prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), dintre care peste 52.000 de femei. Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) atrage însă atenția că aceste cifre nu arată câte femei au revenit la muncă după perioade lungi de inactivitate și solicită autorităților o evaluare a rezultatelor programelor de ocupare.

Peste 52.000 de femei s-au angajat prin ANOFM în primele nouă luni din 2026

Potrivit datelor publicate de ANOFM pe 27 octombrie, în perioada ianuarie-septembrie 2026 au fost încadrate în muncă 106.932 de persoane, dintre care 52.401 de femei, reprezentând 49% din total.

Aproape jumătate dintre persoanele angajate au peste 45 de ani, iar 50.980 provin din mediul rural. Alte 24.557 de persoane au fost încadrate în categoriile greu și foarte greu ocupabile.

CONAF consideră că rezultatele reflectă activitatea serviciilor publice de ocupare, dar nu oferă suficiente informații despre reintegrarea profesională a femeilor care au lipsit perioade îndelungate de pe piața muncii.

Organizația solicită clarificări privind numărul femeilor care au revenit la activitate după întreruperi profesionale, participarea acestora la programe de formare și reconversie, precum și dificultățile care continuă să împiedice angajarea.

Aproximativ 1,4 milioane de femei se află în afara pieței muncii, potrivit cercetării CONAF

În cercetarea „România nevalorificată”, realizată de Cristina Chiriac, președinte fondator CONAF, sunt analizate dimensiunea inactivității economice în rândul femeilor și efectele acesteia asupra economiei.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică utilizate în cercetare, aproximativ 1,4 milioane de femei se află în afara pieței muncii, în populația și perioada analizate.

CONAF precizează că persoanele inactive economic nu trebuie confundate cu șomerii și că nu toate femeile din această categorie sunt disponibile imediat pentru angajare.

Printre obstacolele identificate se numără lipsa serviciilor de îngrijire a copiilor sau a persoanelor dependente, transportul dificil, nevoia de actualizare a competențelor profesionale și accesul limitat la locuri de muncă flexibile.

„România reclamă un deficit de forță de muncă, dar știe surprinzător de puțin despre oamenii pe care nu reușește să îi aducă în economie.

Datele ANOFM ne arată câte persoane au fost angajate prin intermediul agenției. Este un indicator necesar, dar insuficient pentru a înțelege dimensiunea problemei. Nu știm din aceste date câte femei au revenit după ani de inactivitate și ce obstacole continuă să le împiedice pe altele să se întoarcă la muncă”, declară Cristina Chiriac.

CONAF solicită evaluarea programelor de ocupare și publicarea unor indicatori suplimentari

Confederația cere Ministerului Muncii și ANOFM să prezinte rezultatele măsurilor prevăzute în Strategia națională pentru ocuparea forței de muncă 2021–2027, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 558/2021.

Evaluarea ar trebui să includă măsurile implementate, resursele alocate, numărul beneficiarilor și rezultatele concrete privind revenirea femeilor în activitate.

CONAF solicită și publicarea unor date care să permită analiza reintegrării profesionale în funcție de sex, vârstă, educație, mediul de rezidență, istoricul inactivității și tipul programului accesat, cu respectarea legislației privind protecția datelor personale.

O altă solicitare privește monitorizarea menținerii în muncă la 6, 12 și 18 luni după accesarea măsurilor de ocupare. Organizația consideră necesară diferențierea între respectarea obligațiilor legale de menținere a locurilor de muncă subvenționate și stabilitatea reală a angajării.

De asemenea, CONAF cere identificarea femeilor inactive care nu figurează în evidențele ANOFM și dezvoltarea cooperării dintre autoritățile locale, serviciile sociale și angajatori.

Cristina Chiriac: Lipsa informațiilor poate duce la politici publice ineficiente

Președintele fondator CONAF atrage atenția că dificultățile de reintegrare profesională nu pot fi rezolvate prin măsuri uniforme, deoarece cauzele inactivității diferă de la o persoană la alta.

„Această lipsă de informații are consecințe economice. Ceea ce nu măsurăm suficient de bine riscăm să tratăm prin politici generale, deși cauzele sunt diferite. Lipsa serviciilor de îngrijire, transportul inaccesibil și competențele care necesită actualizare nu sunt doar dificultăți individuale. Sunt bariere care pot reduce oferta de muncă, pot limita dezvoltarea companiilor și pot afecta potențialul de creștere al economiei.”

CONAF amintește că Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a semnalat în 2026 participarea redusă a femeilor la piața muncii din România și a recomandat îmbunătățirea serviciilor de ocupare, a accesului la formare profesională și a serviciilor de îngrijire.

Confederația consideră că, înaintea lansării unor programe suplimentare, autoritățile trebuie să analizeze eficiența măsurilor deja finanțate și să identifice categoriile de persoane care nu beneficiază de sprijinul existent.

CONAF cere consultări cu Ministerul Muncii și ANOFM privind rezultatele strategiei de ocupare

Organizația solicită organizarea unei consultări instituționale în cadrul căreia să fie prezentate datele disponibile, limitele mecanismelor actuale de monitorizare și soluțiile pentru îmbunătățirea programelor de reintegrare profesională.

CONAF și-a exprimat disponibilitatea de a participa la acest proces prin dialog cu angajatorii și prin valorificarea concluziilor cercetării „România nevalorificată”.

„România are deja o strategie de ocupare. Avem programe, instituții și resurse alocate. Este firesc să întrebăm ce rezultate concrete au produs pentru femeile care încearcă să revină în activitate.

Nu toate femeile inactive economic sunt disponibile pentru angajare. Tocmai de aceea trebuie să înțelegem cine își dorește să muncească, ce o împiedică și care dintre intervențiile publice funcționează”, a declarat Cristina Chiriac.