De ce înghețarea pensiilor și salariilor e o soluție eșuată. Bogdan Glăvan: Refuzăm să ascultăm știința

Măsurile de austeritate fiscală adoptate de Executiv au erodat sprijinul popular al coaliției, avertizează profesorul de economie Bogdan Glăvan, pe baza unui raport critic al agenției Moody’s. În opinia expertului, reducerea deficitului prin înghețarea temporară a salariilor și simularea reformelor instituționale reprezintă o strategie nesustenabilă, capabilă să mențină pesimismul agențiilor de rating și să vulnerabilizeze stabilitatea economică a României pe termen lung.

Reformele sunt posibile și sustenabile doar cu guverne populare, atrage atenția prof. Bogdan Glăvan. El spune că e important să privim asupra modului în care ne văd străinii

Măsurile de austeritate adoptate recent de Executiv au erodat grav încrederea cetățenilor în partidele aflate la putere. Profesorul de economie Bogdan Glăvan a atras atenția, într-o analiză publicată pe pagina sa de socializare, asupra unui raport critic al agenției de rating Moody’s.

Expertul a subliniat, pe Facebook, că actuala coaliție a pierdut sprijinul popular după ce a implementat majorări de impozite, înghețări de salarii și pensii în sectorul public, dar și reduceri masive ale cheltuielilor.

În opinia sa, este vital ca decidenții de la București să analizeze modul în care România este percepută din exterior, dincolo de discursurile politice optimiste sau de percepțiile distorsionate din spațiul public.

Bogdan Glăvan a explicat că transformările structurale profunde nu pot fi implementate cu succes și nu devin sustenabile pe termen lung decât dacă sunt gestionate de guverne care se bucură de o legitimitate populară solidă.

Deși a recunoscut că și un executiv contestat poate impune anumite reforme, profesorul a avertizat că acestea prezintă riscul major de a fi anulate imediat după următoarele alegeri.

Economistul a reproșat actualei puteri că a ratat o oportunitate uriașă în vara anului 2025, când ar fi putut folosi capitalul politic și imaginea pozitivă a unor lideri precum Nicușor Dan și Ilie Bolojan pentru a demara schimbări instituționale reale.

Înghețarea veniturilor bugetare generează tensiuni majore și nu rezolvă deficitul public

În loc să reformeze sistemul, guvernanții au preferat să repete greșelile de austeritate din anul 2010. Profesorul Bogdan Glăvan a evidențiat că singura măsură cu impact public real a vizat pensiile magistraților, în timp ce în restul aparatului de stat s-a mimat reforma.

El a oferit ca exemplu companiile publice, unde selecțiile recente au menținut la conducere aceeași elită politică din ultimele decade.

Profesorul a argumentat că blocarea salariilor din sectorul bugetar reprezintă o soluție temporară și complet nesustenabilă. Acesta a anticipat că presiunea angajaților pentru noi majorări va crește inevitabil pe măsură ce se apropie alegerile, un fenomen confirmat deja de decizia recentă a Guvernului de a aproba indexarea lefurilor la Romgaz.

În final, Bogdan Glăvan a concluzionat că agențiile de rating își păstrează pesimismul privind perspectiva de risc a României tocmai pentru că reducerea deficitului prin măsuri impopulare și provizorii nu poate asigura stabilitatea economică a țării pentru orizontul anului 2028.

Indicator Analizat	Situația Semnalată în Text	Sursa / Argumentul Expertului	Impact Economic și Politic Estimativ
Suportul Popular al Guvernului	Scădere drastică a încrederii în partidele de la putere.	Raportul oficial al agenției de rating Moody’s.	Riscul ca reformele curente să fie inversate după următoarele alegeri.
Politica Salarială în Sectorul Public	Înghețarea temporară a veniturilor; exceptare prin indexări punctuale (ex: Romgaz).	Prognoza economică a prof. Bogdan Glăvan privind presiunea electorală.	Soluție nesustenabilă; reluarea creșterilor salariale pe fond de presiune publică.
Reforma Companiilor de Stat	Selecții de personal catalogate drept simulacre; menținerea aceleiași elite de conducere.	Monitorizarea structurilor de conducere din ultimii 10-20 de ani.	Eșec instituțional structural; lipsa unei schimbări reale în managementul public.
Perspectiva de Risc a Țării	Menținerea unui rating pesimist în ciuda corecțiilor bugetare de moment.	Evaluarea anticipativă a agențiilor internaționale pentru orizontul anului 2028.	Incapacitatea de a stabiliza macroeconomic România doar prin măsuri temporare.

 

Postarea integrală a lui Bogdan Glăvan

„Moody’s: „Partidele din coaliția de guvernare au pierdut sprijinul popular odată cu intrarea în vigoare a măsurilor de austeritate fiscală, inclusiv majorări de impozite, înghețarea salariilor și a pensiilor din sectorul public și reduceri ale cheltuielilor publice.”

Să luăm aminte la cum ne văd străinii, nu la cum ne vedem noi pe noi și, în orice caz, nu la cum se vede România din bulă.

Reformele sunt posibile ȘI sustenabile* doar cu guverne populare.

Puterea de la București a avut o șansă să facă reforme serioase în vara lui 2025, exploatând capitalul de imagine al lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan. Nu a făcut acest lucru, din contră, a adoptat măsuri impopulare, ca în 2010. Singura reformă (evident, populară) a privit pensiile magistraților. În rest nu am văzut nici o schimbare instituțională.

De exemplu, ca să mă refer doar la cazul recent discutat în media, companiile de stat sunt conduse exact, dar exact de aceeași elită de pradă care le-a condus în ultimii 10-20 de ani. Oricine poate verifica ce susțin eu, să vadă că nu vorbesc aiurea. Deci, în urma simulacrelor de selecții, a rămas la putere fix vechea putere. Eșec total.

Înghețarea salariilor ține până când nu va mai ține. Am spus-o de n ori, înghețarea salariilor nu reprezintă o măsură durabilă de reducere a deficitului, nu reprezintă o măsură sustenabilă, deoarece  salariații vor presa pentru noi creșteri de salarii pe măsură ce se apropie alegerile. Exact asta spune și Moody’s. De altfel, zilele trecute guvernul a aprobat indexarea salariilor la Romgaz.

Agențiile de rating nu au schimbat perspectiva de risc, adică au rămas pesimiste, în ciuda relativei îmbunătățiri a situației bugetare. Fiindcă, așa cum am explicat din capul locului, dacă scoatem capul din prezent și gândim un pic anticipativ, la 2028, cu măsuri impopulare și cu măsuri temporare de reducere a deficitului nu se poate pune România pe picioare.

Cu cât refuzăm să vedem realitatea, cu cât refuzăm să ascultăm știința, cu cât ne pasă mai puțin de opinia publică, cu atât vom realiza mai puține, noi ca țară.

___________

*Un guvern impopular poate face reforme, este adevărat, însă cu riscul major ca ele să fie răsturnate la următoarea rundă de alegeri”, a scris profesorul Bogdan Glăvan pe pagina sa de Facebook.

Despre ce este vorba în raportul Moody’s la care se face referire?

Agenția de rating Moody’s arată, într-un raport, că demiterea guvernului din România agravează riscurile legate de consolidarea fiscală și că riscurile vor fi deosebit de acute pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din 2028.

La 5 mai, Parlamentul României a adoptat o moțiune de cenzură, răsturnând guvernul minoritar condus de prim-ministrul Ilie Bolojan.

Moody’s consideră că demiterea guvernului are un impact negativ asupra ratingului de credit, deoarece sporește riscurile unei perioade prelungite de impas politic și este probabil să slăbească perspectivele deja dificile pentru consolidarea fiscală în 2027 și după aceea.

„Ne așteptăm ca cele patru partide pro-UE, care dețin împreună o majoritate confortabilă de peste 60% din locurile din parlament, să înceapă consultările privind formarea unui nou guvern.

Cu toate acestea, nu este clar dacă vor reuși să ajungă la un consens cu privire la măsurile fiscale necesare pentru îndeplinirea obiectivelor de consolidare ale României și pentru menținerea sprijinului pentru austeritatea fiscală, pe fondul unei opoziții populare și politice din ce în ce mai puternice.

Partidele din coaliția de guvernare au pierdut sprijinul popular odată cu intrarea în vigoare a măsurilor de austeritate fiscală, inclusiv majorări de impozite, înghețarea salariilor și a pensiilor din sectorul public și reduceri ale cheltuielilor publice. PSD, în special, a pierdut teren în fața AUR”, arată agenția de rating.

Moody’s se așteaptă la o reducere semnificativă a deficitului la 6,5% din PIB în acest an, de la 7,9% în 2025. Îmbunătățirea deficitului reflectă în mare măsură măsurile de consolidare adoptate deja, inclusiv bugetul pentru 2026 aprobat în martie și cele două pachete de măsuri puse în aplicare în iulie și septembrie 2025.

În materie de cash, deficitul fiscal s-a redus la 1% din PIB în primul trimestru al anului 2026, de la 2,3% în aceeași perioadă a anului 2025. Agenția de rating se așteaptă ca unele reforme adoptate în 2025, de exemplu cele care îmbunătățesc colectarea veniturilor publice, să continue să susțină reducerea deficitului în 2027 și în anii următori.

Cu toate acestea, comparativ cu ipotezele anterioare, prăbușirea guvernului va slăbi probabil perspectivele de consolidare fiscală în 2027 și ulterior, subliniază agenția de rating.