De ce dietele extreme și postul intermitent nu funcționează. Cori Gramescu ne învață cum putem slăbi sănătos

Din ce în ce mai mulți români urmează diete restrictive sau postul intermitent, fără să știe dacă li se potrivesc. Nutriționistul Cori Gramescu ne explică ce riscuri ascund aceste alegeri, cum putem mânca sănătos fără extreme și de ce slăbirea adevărată înseamnă echilibru, energie și sustenabilitate, nu doar calorii.

Tot mai mulți români caută soluții rapide pentru slăbire, urmând diete restrictive sau trenduri precum postul intermitent, fără să știe dacă acestea li se potrivesc. Într-un interviu acordat pentru Capital.ro, aflăm de la nutriționista Cori Gramescu de ce meniurile de 1.200 de calorii nu sunt potrivite pentru toată lumea, ce riscuri ascund dietele improvizate și cum putem mânca sănătos fără extreme.

Cori Gramescu ne explică de ce alimentația trebuie să țină cont de stilul de viață, energie și sațietate, nu doar de calorii, și cum putem transforma pierderea în greutate într-un proces durabil și echilibrat.

Tot mai mulți oameni țin diete foarte restrictive, inclusiv meniuri de 1.200 de calorii. Pentru cine sunt ele potrivite și ce riscuri apar atunci când sunt urmate pe termen mai lung?

Meniurile de 1200 de kcal reprezintă limita inferioară la care putem reduce caloriile pentru o femeie, și din păcate pentru multe persoane foarte sedentare, cu istoric de diete repetate chiar au nevoie de o restricție alimentară atât de puternică. Însă dincolo de aportul caloric, e mult mai important să mutăm discuția de la calorii goale la aport nutrițional și să încetăm să privim nutriția doar ca o ecuație.

Discuția despre dieta sănătoasă trebuie purtată pornind de la sațietate, echilibru digestiv, aport nutrițional, nivel de energie. Și de acolo putem pleca să stabilim o direcție nutrițională și un target de slăbire. E important să nu mai separăm alimentația de valori personale, stil de viață, disponibilitate pentru schimbare, și să facem asta înainte de a decide câte kcal sunt necesare pentru a slăbi x kilograme.

Postul intermitent a devenit extrem de popular. Este el o soluție sănătoasă pentru oricine sau există categorii de oameni pentru care fastingul poate face mai mult rău decât bine?

Sunt categorii de persoane care nu ar trebui să mănânce după un sistem de post intermitent. Persoanele cu probleme digestive – gastrită, colon iritabil, constipație. Mai trebuie spus și faptul că o dietă este sănătoasă dacă alegerile alimentare individuale sunt sănătoase.

Poți manca după un sistem intermitent fasting și să alegi alimente ultra-procesate sau preparate nesănătos, și în egală măsură trebuie spus că dacă obiectivul este slăbirea, prioritatea principală trebuie să fie menținerea numărului de kcal pentru slăbire. Numărul de mese sau intervalul în care mâncăm e mai puțin relevant pentru obiectivul de slăbire.

Noile recomandări alimentare pot fi greu de aplicat de consumatorul obișnuit. Unde apar cele mai mari confuzii pentru oamenii care încearcă „să mănânce mai sănătos”?

Noua piramidă nutrițională a fost promovată în contrapunct cu vechea abordare high carb-low fat, și e foarte greu să discerni între mesajele de marketing și mențiunile bazate pe știință. În realitate știința e mai puțin bombastică, dar nu prea are nimeni chef să citească cele 600 de pagini suplimentare de știință, atașate celor 10 pagini frumos colorate cu noua piramidă și campaniei de PR asociate.

Cel mai problematic este că e ușor să virăm spre o alimentație bazată pe prea multe grăsimi saturate, pe prea puține fibre și o diversitate restrânsă a alegerilor alimentare. Pentru persoanele cu probleme digestive acest lucru vă pune o presiune suplimentară pe procesele de slăbire, care, destabilizate nutrițional, nu mai reușesc să țină de foame și cresc senzația de oboseală și poftele alimentare

Mulți consumatori elimină zahărul, pâinea, pastele sau orezul din dietă pentru a slăbi. Ce efecte poate avea această abordare dacă nu este compensată corect?

Dacă această restricție glucidica nu este compensată prin adăugarea de legume și fructe pentru a echilibra meniul, apare frecvent o creștere a poftelor alimentare și se dezvolta un comportament alimentar inconstant, în care alternează zile de restricție calorică și nutrițională cu „cheat-days” prelungite, ceea ce scade pe termen lung șansele de a atinge sau menține pe termen lung o greutate constantă și o compoziție corporală stabilă.

Fluctuațiile glicemice sunt și ele ineficiente pentru că întrețin nervozitatea, ridică stresul și din păcate contribuie la starea percepută de oboseala de peste zi .

Care sunt cele mai frecvente semnale de alarmă că o dietă aparent „sănătoasă” nu funcționează bine pentru organism – de exemplu în cazul digestiei, energiei sau stării generale?

Pot fi alimente sănătoase care pur și simplu nu sunt compatibile cu ceea ce avem noi nevoie în proces. Stările de balonare, constipație, arsurile de stomac, nivelul scăzut de energie și creșterea preocupării pentru mâncare sunt semnale că alimentația nu este compatibilă cu nevoile corpului.

Apoi mai sunt lucrurile evidente – faptul că organismul nu revine la o greutate normală, nu se îmbunătățește compoziția corporală sau nu se domolește “food noise”, acea preocupare constantă legată de poftele alimentare, vinovăție alimentară, alegeri alimentare.

Din experiența dumneavoastră, de ce eșuează atât de multe diete, chiar și atunci când oamenii sunt foarte motivați la început?

Eșuează planurile care nu sunt personalizate, pentru că se bazează strict pe motivație și prea puțin pe sisteme care se autosusțin. Pierderea inițială din kilograme este doar prima etapa a procesului, și în realitate o dietă de slăbire are șanse foarte mici să devină un stil de viață echilibrat dacă nu există o etapă de mentorat nutrițional care să fundamenteze noile decizii de lifestyle pe necesarul unui proces de menținere a greutății.

Cât de realist este pentru o persoană obișnuită, cu un program de muncă aglomerat, să urmeze recomandările actuale privind alimentația fără ajutor specializat?

Nu e imposibil, dar trebuie să fii extrem de realist în ceea ce înseamnă timpul dedicat acumulării de cunoștinte și testării lor în context personal. Când nu ai timp de investit în studiul nutriției, în crearea unui stil alimentar și în dezvoltarea unei conduite sportive soluțiile facile pot fi apetisante și periculoase, în egală măsură.

E ușor să spui, ascultând „trendurile” de nutriție , că „gata, mănânc carne de vită cu legume gătite în unt, fac intermitent fasting” și…. nu știi ce să faci când apare balonarea constantă, când începe oboseala sau când apare pofta de dulce care te face să crezi că „nu ai voință”, sau că ești pofticios.

Ce riscuri apar atunci când oamenii își aleg singuri dieta doar din social media, fără să țină cont de vârstă, stil de viață sau probleme digestive?

Probleme digestive, riscuri cardiace, probleme hormonale, rezultate inconstante și imprevizibile. Când vrem să învățam să conducem ne ducem la școala de șoferi și învățăm să facem asta în siguranță, dar cumva când vine vorba de sport și dietă socotim că ne descurcăm singuri, de mult prea multe ori.

Există o diferență între „a slăbi” și „a slăbi sănătos”? Cum ar trebui să gândească un om obișnuit această diferență?

Aș zice că e diferență între a vedea slăbirea ca o fluctuație temporară pe cântar versus o modificare permanentă a aspectului fizic, stilului de viață și al comportamentelor.

Cei mai mulți oameni reușesc aceste fluctuații de greutate fără mare filosofie, dar nu reușesc să se mențină, pentru că acolo e un proces mult mai complex și elaborat, care se bazează pe sisteme funcționale și un echilibru stabil între eforturile depuse și satisfacția returnată de proces. Dacă ne gândim în termen de “slăbire și menținere ulterioară” se poate schimba complet abordarea referitoare la alimentația noastră și stilul de viață.

Care ar fi primele trei reguli simple pe care orice consumator le poate aplica pentru a mânca mai sănătos, fără diete extreme și fără calcule complicate?

Să mănânce legume la fiecare masă și să atingă un minim de 800 de grame de legume și fructe zilnic, să mănânce proteine slabe la fiecare masă (carne fără grăsime aparentă, pește, ouă și lactate naturale fermentate) și să mănânce la 8 din 10 mese doar alimente minim procesate fără să elimine complet niciuna din grupele alimentare mari (legume, leguminoase, fructe, carne, pește, lactate slabe, nuci și grăsimi, cereale integrale neprocesate).