Datoria guvernamentală a României urcă la 58,9% din PIB în iulie 2025
Datoria guvernamentală a României a crescut în iulie 2025 până la 58,9% din PIB, de la 57,3% în iunie, conform datelor INS din 10 octombrie 2025.
Datoria pe termen mediu și lung a urcat la 1.004,9 miliarde lei, comparativ cu 975,238 miliarde lei în luna precedentă, iar datoria pe termen scurt a crescut la 65,19 miliarde lei, de la 64,62 miliarde lei.
Majoritatea datoriei, 884,026 miliarde lei, este reprezentată de titluri de stat, iar împrumuturile se ridică la 166,6 miliarde lei. Datoria în lei se situează la 489,747 miliarde, în euro la echivalentul a 465,49 miliarde lei, iar în dolari americani la echivalentul a 112,96 miliarde lei.
Datoria publică a României crește în iulie 2025: 28,8% din PIB intern și 30,1% din PIB extern
Conform datelor Ministerului Finanţelor, în iulie 2025 datoria administraţiei publice centrale a urcat la 1.046 miliarde lei, de la 1.015,85 miliarde lei în iunie, din care 980,833 miliarde lei pe termen mediu şi lung. Cea mai mare parte a acestei datorii era contractată în lei (470,485 miliarde lei) şi în euro (460,58 miliarde lei, echivalent).
Datoria administraţiei publice locale a crescut la 24,175 miliarde lei, comparativ cu 24,005 miliarde lei în luna precedentă, majoritatea fiind pe termen mediu şi lung (24,156 miliarde lei). În total, datoria internă a administraţiei publice a ajuns la 523,116 miliarde lei (522,189 miliarde lei în iunie), reprezentând 28,8% din PIB, din care 503,704 miliarde lei pentru administraţia centrală şi 19,411 miliarde lei pentru administraţia locală.
Datoria externă a administraţiei publice a urcat la 547,063 miliarde lei (517,668 miliarde lei în iunie), echivalentul a 30,1% din PIB, din care 542,299 miliarde lei reprezintă datoria externă a administraţiei centrale, iar 4,764 miliarde lei datoria externă a administraţiei locale.
BNR: Inflația rămâne ridicată și economia încetinește
România se confruntă cu presiuni inflaționiste semnificative, care influențează direct puterea de cumpărare a populației și planurile de investiții ale firmelor.
„Istoria ne-a arătat că inflația este cea mai perfidă amenințare economică la adresa bunăstării națiunilor”, conform viceguvernatorului BNR, Cosmin Marinescu.
Acesta a subliniat că efectele sunt „adânci și persistente” pe termen lung. Viceguvernatorul a explicat modul diferit în care inflația impactează cetățenii
„Cei care au acumulat economii văd cum acestea se erodează prin scăderea puterii de cumpărare, iar cei îndatorați răsuflă, uneori, mai ușurați”, a explicat acesta. Pe termen lung, însă, „inflația zădărnicește planurile de investiții și încetinește dezvoltarea”.
Inflația anuală a atins 9,9% în august și septembrie și 9,8% în octombrie, iar BNR estimează că nivelul ridicat va persista în următoarele luni, urmând ca o reducere semnificativă să fie observată abia în 2026.
