Datoria globală a explodat. A atins un maxim istoric în 2025. Creșterea economică estimată pentru 2026 rămâne insuficientă

Datoria globală a atins la sfârșitul anului 2025 un nivel record de 348.000 de miliarde de dolari, potrivit Institutului Internațional pentru Finanțe, după ce guvernele din SUA, China și zona euro s-au împrumutat masiv pentru a acoperi deficite bugetare ridicate, accelerând creșterea datoriei la nivel mondial.

Datoria globală a atins recordul de 348.000 de miliarde de dolari în 2025, creșterea fiind alimentată în principal de împrumuturile guvernelor din SUA, China și zona euro

Datoria totală la nivel mondial a ajuns la un nou record la sfârșitul anului 2025, atingând aproximativ 348.000 de miliarde de dolari. În doar un an, s-au adăugat aproape 29.000 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă cea mai rapidă creștere anuală de după perioada pandemiei. Informațiile au fost publicate de Institutul Internațional pentru Finanțe, organizație care analizează evoluțiile din sistemul financiar global.

Potrivit raportului Global Debt Monitor, principalul motiv pentru această creștere a fost împrumutul masiv făcut de guverne. Din datoria nou acumulată, peste 10.000 de miliarde de dolari provin din sectorul public. Statele Unite, China și țările din zona euro au generat aproximativ trei sferturi din această creștere totală.

Se observă și o schimbare importantă față de anii trecuți. Dacă înainte gospodăriile și companiile erau cele care se împrumutau cel mai mult, acum guvernele sunt principalele responsabile pentru creșterea datoriei globale, din cauza deficitelor bugetare mari și persistente. În același timp, piețele de obligațiuni au înregistrat un nivel record de emisiuni încă de la începutul anului, ceea ce arată o nevoie tot mai mare de finanțare.

Raportată la dimensiunea economiei mondiale, datoria totală a scăzut totuși ușor, ajungând la aproximativ 308% din produsul intern brut global în 2025, mai ales datorită evoluției economiilor dezvoltate. În schimb, în economiile emergente, situația este diferită: raportul dintre datorie și PIB a continuat să crească și a depășit un nivel record de 235%.

Experții avertizează că o combinație între cheltuieli publice ridicate, politici monetare relaxate și reguli financiare mai permisive ar putea duce la acumularea unor datorii și mai mari. Acest lucru crește riscul apariției unor dezechilibre economice și al supraîncălzirii anumitor piețe, mai ales dacă marile economii continuă să aibă deficite bugetare ridicate.

Datoria guvernamentală mondială a urcat la 106.700 de miliarde de dolari. Creșterea economică estimată pentru 2026 rămâne insuficientă pentru reducerea poverii globale a datoriilor

La nivel global, datoria guvernelor a ajuns la aproximativ 106.700 de miliarde de dolari la finalul anului, în creștere semnificativă față de cele 96.300 de miliarde de dolari înregistrate la sfârșitul lui 2024. Și companiile au continuat să se împrumute, datoria firmelor nefinanciare ajungând la aproximativ 100.600 de miliarde de dolari. În cazul populației, adică al gospodăriilor, creșterea a fost mai lentă, datoria urcând până la aproximativ 64.600 de miliarde de dolari.

Privită pe regiuni, situația arată noi niveluri record. Țările dezvoltate au acumulat o datorie totală de aproximativ 231.700 de miliarde de dolari, iar economiile emergente au ajuns la circa 116.600 de miliarde de dolari. Specialiștii spun că are loc o schimbare importantă în modul în care este structurată datoria globală. După perioada pandemiei, când sectorul privat s-a împrumutat masiv, acum datoria companiilor și a populației a început să se stabilizeze sau chiar să scadă, în timp ce datoria statelor continuă să crească.

Această dependență tot mai mare de împrumuturile guvernamentale face economia mondială mai sensibilă la creșterea dobânzilor și la schimbările de încredere ale investitorilor. Dacă dobânzile cresc sau investitorii devin mai prudenți, finanțarea statelor poate deveni mai dificilă și mai costisitoare.

Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internațional, economia globală ar urma să crească cu aproximativ 3,3% în 2026. Economiile dezvoltate ar avansa cu circa 1,8%, iar cele emergente cu puțin peste 4%. Deși aceste ritmuri sunt considerate stabile comparativ cu ultimii ani, ele nu sunt suficient de mari pentru a reduce rapid nivelul ridicat al datoriilor acumulate.

Dacă ritmul puternic de împrumut observat în 2025 continuă și în anii următori, există riscul ca raportul dintre datorie și dimensiunea economiei să înceapă din nou să crească, mai ales în economiile emergente, unde nivelul datoriei se află deja la maxime istorice.