Rareș Bogdan comentează decizia Curții Supreme a SUA privind tarifele impuse de Trump: Curtea a ignorat spiritul legii

Europarlamentarul PNL Rareș Bogdan a comentat decizia recentă a Curții Supreme a Statelor Unite privind tarifele impuse de președintele Donald J. Trump, subliniind că, deși hotărârea poate fi privită cu satisfacție de europeni pe termen scurt, aceasta ridică numeroase întrebări privind abordarea SUA față de urgențele economice și prerogativele executivului.

Rareș Bogdan a scris pe Facebook că decizia Curții a fost fundamentată pe reguli învechite, adoptate în anii 60-70 pentru protecția economiei americane, dar care nu mai corespund contextului actual.

Curtea Supremă a blocat tarifele impuse de Trump

Analizând argumentele juridice, el explică că judecătorii au acționat ca „niște contabili învechiți”, cântărind procedurile mai mult decât impactul real asupra economiei și suveranității naționale. Curtea Supremă a decis că tarifele impuse de președinte sunt neconstituționale, motivând că Legea IEEPA (International Emergency Economic Powers Act) permite reglementarea importurilor doar în situații de urgență, dar nu și impunerea de taxe vamale. De asemenea, Curtea a subliniat că puterea de a impune taxe aparține Congresului, că lipsa precedentului este relevantă și că impactul deciziei este extrem de mare, implicând zeci de miliarde de dolari. Principalul argument a fost că deficitul comercial nu reprezintă o urgență națională conform definiției IEEPA.

„Sentința Curții Supreme a SUA în chestiunea tarifelor ne poate bucura pe noi, europenii, pe moment, dar să fim sinceri: a fost doar o decizie care pretinde, subliminal, că a urmărit să prevină tirania pe termen lung. Și o poveste ca a noastră cu drobul de sare. L-au condamnat pe Donald J. Trump cu ficatul, nu cu creierul. Am studiat argumentele celor două părți și am ajuns la conzluzia că, juridic vorbind, fără a le face proces de intenție, judecătorii SUA au cântărit ca niște contabili învechiți. Au aplicat reguli adoptate în anii 60-70 pentru a proteja economia americană într-un context care diferă total de ce trăim acum. Dar: mergând pe logica lor, că doar în situații se urgență se poate recurge la o decizie de taxare cum a făcut Trump, deci președintele ar fi greșit, îmi vine în minte, chiar mă încurcă, John Locke. Cine este domnul? Un tip care i-a influențat pe Thomas Jefferson și „părinții fondatori” să scrie Declarația de Independență, Constituția SUA și restul documentelor fundamentale ale Americii. Locke înțelegea prin „prerogativă” puterea executivului de a acționa după cum consideră, pentru binele public, „chiar și împotriva literei legii” dacă este necesar, în situații de criză.

Metodic, ca să priceapă toată lumea. Curtea Supremă a decis că tarifele impuse de președinte sunt neconstituționale și a argumentat astfel: Legea IEEPA (International Emergency Economic Powers Act) invocată de Trump îi dă puterea de a reglementa importurile în situații de urgență, dar asta nu include și impunerea de taxe vamale. Aici este discuția mare. Discuții ceva mai mici, dar tot argumentele Curții: puterea de a impune taxe aparține Congresului, lipsa precedentului și impactul vast al deciziei (zeci de miliarde de dolari)”, a scris Rareș Bogdan pe Facebook.

Deficitul ridicat are efecte negative reale

Rareș Bogdan evidențiază că primul gând legat de „urgență” se referă la atacuri, pandemii sau dezastre naturale, nu la probleme cronice precum deficitul comercial. În opinia sa, deficitul ridicat, care a atins aproape un trilion de dolari în 2022, are efecte negative reale: locuri de muncă mai puține sau mai prost plătite, șomaj și pierderi în lanț pentru industriile conexe. Dacă balanța comercială este deficitară în fața unor țări precum China, vulnerabilitățile critice devin evidente, mai ales în domenii strategice precum producția de componente electronice, oțel sau medicamente.

„Deci argumentul fatal a fost că deficitul comercial nu este o urgență națională așa cum a fost definită de IEEPA. Prima chestiune care ne vine în minte când auzim „urgență” este atac, pandemie, urgan, nu? Ori deficitul, consideră Curtea, e o chestie cronică. Cu alte cuvinte: suntem cam proști, dar deoarece durează de ceva vreme, ne-am obișnuit. În trena acestui argument al Curții: SUA nu pierd bani, pentru că primesc bunuri și servicii, dolarii se întorc sub formă de investiții, dolarul e monedă de rezervă mondială, este exportat.

Nu contest, dar să facem ce a făcut Trump și să privim cifrele fără să comparăm mere cu pere. Un deficit de aproape un trilion pe an (recordul din 2022) la bunuri înseamnă locuri de muncă mai puține sau mai prost plătite. Șomaj. Când cumperi masiv de la alții, le imporți munca, le deschizi altora fabrici. Și le închizi pe ale tale. Sunt multe exemple. Când închizi o fabrică există un efect de multiplicare. Sunt alte afaceri care deserveau fabrica. Se închid și ele. Simplu? Simplu. Urât”, a mai scris europarlamentarul.

Deficitul trebuie finanțat prin vânzarea de titluri americane de către alții

Deficitul trebuie finanțat prin vânzarea de titluri americane de către alții, inclusiv state străine precum China, care ajung astfel să devină creditori importanți ai guvernului SUA. Aceasta implică costuri pentru contribuabilii americani și expunere geopolitică, inclusiv legături indirecte cu entități care sprijină Rusia. Cu toate acestea, Curtea Supremă nu a acceptat aceste argumente, insistând pe proceduri stricte și ignorând implicațiile economice și strategice.

„Pe urmă: dacă balanța e înclinată nu spre Germania, care e mai degrabă prietenă (Merkel a plecat), ci spre China, lucrurile devin dramatice. Vorbim aici de vulnerabilități critice. Tu trebuie să produci la tine în țară componente electronice, oțel, medicamente, pentru situații de conflict sau exact tensiuni diplomatice. Dacă asta nu e siguranță națională, nu știu ce e.
Rămânem la deficit. După cum se știe, acesta trebuie finanțat. Simplu: dacă America vinde mai puțin decât cumpără, ceilalți strâng dolari. Cu dolari, cumpără titluri americane. Așa ajunge China creditor important al guvernului SUA. Convenabil? Nu!! Și nu doar pentru că din taxele cetățenilor americani se achită dobânzi către entități statale străine. Care entități finanțează Rusia, să nu uităm.

Aceste argumente nu au fost acceptate de Curte. Motivele sunt ridicole. Curtea nu a negat validitatea lor, dar a rămas cramponată în proceduri. Ce a spus: „dacă orice problemă economică cronică” este declarată urgență, atunci președintele golește de conținut Congresul. Și mai simplu: arestați tot cartierul unde se ascunde un hoț mărunt! Să fie limpede: SUA au acceptat decenii de bunuri ieftine, adică au cronicizat deficitul, iar acum efectul este că pătura de mijloc industrială a dispărut. Nu e un uragan, e o pandemie de prostie. Un transfer de putere pentru care a venit scadența”, a mai scris Rareș Bogdan.

Incapacitatea de a interveni preventiv poate duce la consecințe dramatice

Rareș Bogdan explică faptul că urgențele economice pot fi de tip „slow-motion”, iar incapacitatea de a interveni preventiv poate duce la consecințe dramatice. De exemplu, dacă SUA nu mai produce oțel, microcipuri sau aluminiu, vulnerabilitatea națională crește, iar eventuale crize ar putea fi greu de gestionat. În contextul agresiunilor economice prin dumping, manipulare valutară sau furt de proprietate intelectuală, Curtea ar fi trebuit să recunoască necesitatea intervenției executive.

„Contraargumentele mele, pe scurt: dacă America nu produce oțel, microcipuri, aluminiu, deoarece a subvenționat importuri, este vulnerabilă. O catastrofă poate fi în slow-motion, adică poate fi prea târziu. Când s-a închis și ultima oțelărie, te vor întreba oamenii de ce n-ai acționat preventiv. Te vor da în judecată. Vei ajunge la Curtea Supremă. Unde, tot cu ficații, îți vor da în cap. Să vedem ce mai înseamnă urgența. Nu va fi o rachetă lansată de pe cel mai modern portavion chinezesc, ci o agresiune economică gen dumping, manipulare valutară, furt de proprietate. Specialități chinezești. Dacă o țară vrea să îngenuncheze SUA cu balanța comercială, iar tu, Curte, nu consideri că este o urgență, înseamnă că tu, Curte, dezarmezi țara ta când ai în față adversari ce nu joacă după reguli.

Și mai există spiritul legii, nu doar litera ei! Argumentul Curții că problema aste prea amplă pentru a fi rezolvată de un singur om e neserios. Tocmai pentru că este crucială pentru suveranitatea SUA, comandantul suprem trebuie să poată interveni. Cum să subminezi tu, Curte Supremă, capacitatea SUA de a negocia de pe poziții puternice, când SUA s-au aflat într-un declin evident și au trebuit să reechilibreze balanța? Apărăm statul de drept chiar dacă murim, zice Curtea Supremă. Păi ce facem, ne sinucidem? Anomaliile trebuie corectate de sistem, pentru că altfel, exact sistemul este problema. Sistemul știe, firește, ce înseamnă conceptul de Executive Stewardship, pentru că dreptul american îl consacră. Adică faptul că președintele nu este un administrator, un birocrat, un nene care verifică proceduri, ci garantul supraviețuirii SUA. Dar Curtea a ignorat spiritul legii, adică faptul că președintele are delegat un mandat pentru autoapărare economică. Ca să nu mai vorbim că legea nu a prevăzut în 1977 războiul hibrid”, a completat acesta.

Legea IEEPA permite „reglementarea importurilor”, dar nu menționează explicit „taxele”

Critica principală a lui Rareș Bogdan se referă la faptul că legea IEEPA permite „reglementarea importurilor”, dar nu menționează explicit „taxele”. În interpretarea sa, reglementarea include în mod natural taxele, iar argumentul Curții că problema este prea amplă pentru a fi rezolvată de un singur președinte este neserios. În trecut, Curtea a permis președinților intervenții militare sub justificarea „siguranței naționale”, însă acum, când miza este economică și populară, decizia are motivații politice evidente.

„Să vă arăt acum de ce acei 6 judecători care au votat blocarea tarifelor sunt foarte înguști: Curtea precizează că legea invocată de Trump spune că poți reglementa, dar nu prevede termenul „a taxa”. Nu trebuie să fii doctor în filosofie ca să realizezi că reglementarea este o activitate mai amplă, iar taxele un domeniu limitat, care poate fi inclus în activitatea de reglementare, chiar dacă nu este expresis verbis precizat. În limbaj mai savant, reglementarea este genul proxim, taxele sunt diferența specifică. Sau aritmetic: o mulțime inclusă într-o mulțime mai mare. În legea IEEPA nu există cuvântul „tarif”, deși aceeași lege vorbește de atributul de a reglementa „orice formă de import”. Chiar atât de cusută cu ață albă este povestea”, a subliniat Rareș Bogdan.

Europarlamentarul atrage atenția asupra riscului de a slăbi prerogativele președintelui în situații de urgență economică

În final, europarlamentarul atrage atenția asupra riscului de a slăbi prerogativele președintelui în situații de urgență economică, subminând capacitatea SUA de a negocia de pe poziții puternice. El concluzionează că UE și SUA, prin cooperare, reprezintă cheia echilibrului global și soluția păcii, subliniind că și Europa ar putea învăța din lecțiile acestei decizii pentru a-și proteja interesele economice și industriale.

„Nemaivorbind de faptul că există situații când Curtea Supremă a dat președinților puteri enorme pentru intervenții militare doar deoarece au pronunțat „siguranță națională”. Acum, însă, cum miza este buzunarul cetățeanului, deci un potențial ca Trump să fie popular, Curtea se dă savantă și face în același timp pe proasta.

Unicul motiv este politic. Da, intrebarea care rămâne este validă: ce îl va împiedica pe viitor pe un președinte să declare drept urgentă orice temă? Păi atunci să nu mai facem alegeri căci costă, să nu mai mâncăm bomboane că ne cad dinții, să nu mai mergem cu mașina căci găurim planeta.

P.S. Make UE great again! Și noi putem! UE și SUA, împreună, sunt cheia echilibrului acestei planete! Sunt soluția păcii. Unica”, a conchis europarlamentarul.

Postarea poate fi vizualizată aici.