Datele tale pot ajunge pe mâna hackerilor după o simplă conversație cu AI! Ce recomandă DNSC pentru a evita fraudele online

O conversație cu inteligența artificială, un mesaj care pare trimis de bancă sau o parolă folosită pentru mai multe conturi pot deveni puncte vulnerabile în securitatea digitală. Experții DNSC avertizează că metodele atacatorilor devin tot mai sofisticate și ne explică ce greșeli trebuie evitate pentru protejarea datelor personale, a conturilor și a informațiilor confidențiale.

Datele personale introduse în instrumentele AI pot ajunge în afara controlului utilizatorilor. Recomandările DNSC pentru protejarea informațiilor

Datele personale și informațiile confidențiale introduse în instrumentele publice de inteligență artificială pot ajunge în afara controlului utilizatorilor, iar ștergerea unei conversații nu garantează eliminarea completă a informațiilor transmise. Diana Alisa Pașavel, expert în cadrul Directoratului Național de Securitate Cibernetică (DNSC), recomandă evitarea furnizării datelor sensibile, folosirea unor parole diferite pentru fiecare cont și verificarea atentă a mesajelor care solicită acțiuni urgente.

Odată cu extinderea utilizării inteligenței artificiale, crește și riscul ca angajații companiilor sau utilizatorii individuali să transmită informații confidențiale unor servicii externe, fără să cunoască exact modul în care acestea vor fi prelucrate. În acest context, expertul DNSC atrage atenția că utilizarea instrumentelor AI trebuie însoțită de o evaluare atentă a informațiilor oferite companiilor care administrează aceste servicii.

La Maratonul Digitalizării. România conectată, organizat de Profit.ro, cu Metaminds în calitate de partener exclusiv, Diana Alisa Pașavel a recomandat utilizatorilor să se întrebe dacă ar fi dispuși să transmită respectivele informații unei alte companii. În opinia sa, dacă răspunsul este negativ, datele nu ar trebui introduse nici în instrumentele de inteligență artificială, deoarece acestea sunt furnizate, în realitate, unei companii externe.

Expertul a explicat că adoptarea oficială a inteligenței artificiale în cadrul unei organizații nu reflectă neapărat modul în care tehnologia este utilizată efectiv de angajați. Chiar dacă o companie nu a implementat un sistem AI, salariații pot apela individual la astfel de instrumente pentru a-și simplifica activitatea, inclusiv prin introducerea unor informații de serviciu.

Recomandarea DNSC este ca datele personale să fie protejate și, atunci când utilizarea lor este necesară, anonimizate înainte de a fi introduse într-un instrument de inteligență artificială. Informații precum CNP-ul, datele bancare, elementele de identificare ale altor persoane sau informațiile confidențiale ale companiilor nu ar trebui transmise serviciilor publice AI în lipsa unor garanții clare privind protecția și utilizarea acestora.

Pașavel a explicat că instrumentele de inteligență artificială pot fi folosite, de exemplu, pentru redactarea unui e-mail pe baza anumitor informații, fără să fie necesară furnizarea numelui real al persoanei căreia îi este adresat mesajul. În astfel de situații, identificarea poate fi înlocuită cu o formulare generică, precum „doamna X”, pentru a limita expunerea datelor personale.

O altă problemă vizează controlul asupra informațiilor după transmiterea acestora către un serviciu extern. Utilizatorii nu au acces direct la infrastructura furnizorului pentru a verifica dacă datele au fost eliminate în totalitate. Posibilitățile de ștergere și utilizarea informațiilor pentru antrenarea modelelor diferă de la un serviciu AI la altul, în funcție de setările disponibile și de politicile fiecărui furnizor.

Pentru organizațiile care gestionează informații sensibile, o alternativă este utilizarea unor sisteme de inteligență artificială instalate local, care permit un control mai strict asupra datelor și accesului la acestea. Soluția presupune însă responsabilități suplimentare pentru companii, în special în ceea ce privește securizarea infrastructurii și limitarea accesului la angajații autorizați.

Phishingul și mesajele false, tot mai greu de identificat. DNSC avertizează asupra urgențelor fabricate de atacatori

Dincolo de riscurile asociate inteligenței artificiale, phishingul rămâne una dintre cele mai frecvente amenințări la adresa utilizatorilor obișnuiți. Prin această metodă, atacatorii încearcă să obțină parole, informații personale sau acces la conturi. Diana Alisa Pașavel, expert în cadrul DNSC, avertizează că tentativele de fraudă sunt tot mai greu de identificat.

Dacă în trecut mesajele de tip phishing puteau fi recunoscute relativ ușor datorită greșelilor gramaticale evidente sau adreselor suspecte, instrumentele moderne permit crearea unor mesaje mult mai convingătoare. În aceste condiții, utilizatorii trebuie să își păstreze gândirea critică și să acorde o atenție deosebită solicitărilor care impun o reacție imediată.

Potrivit expertei DNSC, sentimentul de urgență este unul dintre principalele instrumente folosite de atacatori. Mesajele care solicită efectuarea imediată a unei plăți, accesarea urgentă a unui link sau transmiterea rapidă a unor informații trebuie verificate înainte ca utilizatorii să urmeze instrucțiunile primite.

Pașavel recomandă acordarea câtorva secunde pentru verificarea autenticității mesajelor, înainte de luarea unei decizii. Această precauție poate reduce riscul ca utilizatorii să devină victime ale tentativelor de fraudă.

Un alt pericol îl reprezintă materialele de tip deepfake, realizate cu ajutorul inteligenței artificiale, care pot reproduce imaginea sau vocea unor persoane reale. Potrivit expertei DNSC, progresele tehnologice fac ca aceste materiale să fie tot mai greu de identificat, inclusiv prin verificarea unor eventuale neconcordanțe între voce și mișcarea buzelor.

Cum îți protejezi conturile de hackeri? DNSC recomandă parole diferite și utilizarea unui manager de parole

O altă recomandare a reprezentantei DNSC vizează gestionarea parolelor. Utilizatorii nu ar trebui să folosească aceeași parolă pentru mai multe conturi, deoarece compromiterea unuia dintre acestea poate permite atacatorilor să acceseze și alte servicii. De asemenea, parolele trebuie să fie complexe și să nu conțină informații personale ușor de descoperit, precum data nașterii, anul căsătoriei sau anul nașterii copiilor.

Diana Alisa Pașavel recomandă folosirea unor parole diferite pentru fiecare cont și evitarea reutilizării acestora. Totodată, parolele nu ar trebui să aibă legătură cu informațiile din viața personală a utilizatorilor, pentru a fi mai dificil de ghicit.

Deoarece memorarea unui număr mare de parole complexe poate fi dificilă, DNSC recomandă utilizarea unui manager de parole. Acesta permite stocarea și asocierea unor parole distincte cu fiecare cont, astfel încât utilizatorii să nu fie nevoiți să le memoreze individual. Accesul la managerul de parole se face printr-o parolă principală complexă, iar protecția poate fi consolidată prin activarea autentificării în mai mulți factori.

Un astfel de instrument poate fi utilizat atât pe telefon, cât și pe laptop, permițând accesul la parole de pe dispozitivele utilizatorului. Autentificarea în mai mulți factori adaugă un nivel suplimentar de securitate, prin solicitarea unei verificări suplimentare față de parola obișnuită, inclusiv prin intermediul telefonului.