Datele false generate de AI afectează presa. Un studiu arată cât de vulnerabil devine publicul la dezinformare

Analistul politic și expertul în comunicare Dan Sultănescu atrage atenția, într-o postare publică, asupra pericolelor folosirii asistenților AI pentru căutarea și interpretarea știrilor. El citează un studiu recent care arată că instrumentele bazate pe inteligență artificială comit frecvent greșeli majore de fapt și de interpretare.

Aproape jumătate dintre răspunsurile AI conțin erori semnificative

În analiza sa, Dan Sultănescu face referire la un studiu amplu privind performanța marilor modele de inteligență artificială utilizate în prezent pentru prelucrarea conținutului jurnalistic. Rezultatele, spune el, sunt îngrijorătoare și confirmă ceea ce mulți specialiști intuiseră deja.

Potrivit cercetării, aproximativ 45% dintre răspunsurile generate de asistenții AI conțin cel puțin o problemă semnificativă, iar 31% dintre acestea au dificultăți serioase în privința surselor – fie lipsa atribuirii, fie furnizarea de informații eronate sau înșelătoare. De asemenea, 20% dintre rezultatele analizate au inclus detalii inventate sau informații învechite.

„Un studiu recent confirmă ceea ce mulți intuiau deja: asistenții AI comit erori majore de fapt și de interpretare atunci când procesează conținut jurnalistic.

Cei care își construiesc proiecte de business sau strategii de comunicare bazându-se pe astfel de date fac greșeli uriașe – iar publicul este expus unui risc și mai mare”, spune Sultănescu.

Sultănescu atrage atenția că platformele populare, precum Perplexity sau Gemini, sunt folosite din ce în ce mai mult de jurnaliști sau tineri profesioniști în comunicare, care cred că aceste instrumente pot înlocui documentarea umană.

În opinia sa, o astfel de tendință poate genera erori în lanț și, pe termen lung, o scădere semnificativă a încrederii publicului în informațiile primite.

„Știu ziariști care cred că le va fi mai ușor dacă lucrează cu Perplexity sau Gemini în loc să facă munca de analiză și documentare umană. Știu tineri care cred că tot ce le dă AI este corect, sau mai corect de ce vine dinspre oameni…”, mai spune analistul.

Efectele erorilor AI duc la pierderea încrederii în presă

Dan Sultănescu explică în continuare că efectele acestor erori nu sunt doar de natură tehnică, ci au consecințe directe asupra modului în care oamenii percep realitatea. El subliniază că în momentul în care publicul nu mai are încredere în ceea ce citește, apare o formă de retragere din spațiul civic.

„Doar că, în timp, erorile se adună și efectul este că scade încrederea. Când oamenii nu mai pot avea încredere în ceea ce citesc, ajung în timp să nu mai creadă nimic. Această erodare a încrederii afectează direct participarea civică și, în final, valorile democratice. Cinismul, pasul în spate, demobilizarea și abandonul apar ca efecte naturale”, constată Dan Sultănescu.

Analistul consideră că pierderea încrederii colective are consecințe pe termen lung, afectând mecanismele democratice și implicarea civică. În opinia sa, acesta este un risc pe care societatea nu îl poate ignora, mai ales în contextul în care tot mai multe procese de informare și decizie se bazează pe algoritmi.

Instrumente utile, dar care trebuie verificate constant

În postarea sa, Sultănescu nu respinge ideea folosirii instrumentelor bazate pe inteligență artificială, ci atrage atenția asupra modului în care acestea trebuie integrate în procesul de documentare și analiză. El precizează că AI poate fi un sprijin real doar dacă este calibrat, verificat și ajustat permanent pentru a garanta acuratețea datelor.

„Avem încă nevoie de instrumente care să ne ajute să navigăm fluxul de știri – dar aceste instrumente trebuie să fie atent calibrate, verificate și reglate continuu pentru acuratețe și echilibru. Social Monitor a construit #NewsVibe exact pentru acest lucru”, explică el.

Prin această mențiune, el face trimitere la inițiativa Social Monitor, care a dezvoltat un sistem propriu de monitorizare și analiză a conținutului media, conceput pentru a oferi un grad mai ridicat de precizie și echilibru în interpretarea știrilor.

Performanța platformelor de inteligență artificială, în cifre

Potrivit datelor din studiul citat de Dan Sultănescu, performanța diferitelor platforme AI variază considerabil. Rezultatele arată că unele sisteme reușesc să ofere răspunsuri relativ coerente, în timp ce altele au un nivel ridicat de inexactitate.

„Gemini a avut cea mai slabă performanță, cu probleme semnificative în 76% dintre răspunsuri – de peste două ori mai multe decât ceilalți asistenți, în principal din cauza surselor slab”, încheie expertul în comunicare, oferind link spre studiul analizat.

Analiza acestor cifre evidențiază necesitatea unei evaluări continue a modului în care inteligența artificială este utilizată în spațiul public. Pentru Sultănescu, datele nu reprezintă doar o problemă tehnică, ci un semnal privind modul în care se construiește încrederea în sursele de informare.