Daniel Tudor: România 2025-1,64 salarii medii pentru un mp de locuință. În 2015 aveai nevoie de 1,78 salarii medii

În 2025, se pare că achiziția unei locuințe în România devine mai accesibilă comparativ cu 2015. Antreprenorul Daniel Tudor ne arată câte salarii medii sau minime sunt necesare pentru un metru pătrat.

Prețul locuințelor, raportat la salarii: În 2025, România devine mai accesibilă decât în 2015

Conform datelor pentru trimestrul 2 din 2025, raportul dintre salariul mediu și prețul mediu pe metru pătrat de locuință arată că românii au nevoie în prezent de 1,64 salarii medii pentru a achiziționa un metru pătrat, față de 1,78 salarii medii în 2015. În ceea ce privește salariul minim, acesta acoperă 3,78 salarii minime pe metru pătrat, comparativ cu 4,23 în urmă cu zece ani.

La nivel regional, situația variază. Bucureștenii pot cumpăra un metru pătrat cu echivalentul a 1,41 salarii medii, în scădere față de 1,61 în 2015. La Brașov, raportul este aproape constant, 2,06 salarii medii/mp, față de 2,08 în 2015. Cluj-Napoca a înregistrat o ușoară creștere, 2,37 salarii medii/mp, comparativ cu 2,25 în 2015. Timișoara a devenit mai accesibilă, 1,46 salarii medii/mp față de 1,91 în 2015, la fel ca și Constanța, cu 1,85 salarii medii/mp față de 2,26 în urmă cu zece ani.

În Oradea și Iași, metrul pătrat costă în prezent 1,91, respectiv 1,74 salarii medii, comparativ cu 2,01 și 1,99 în 2015. Craiova a rămas aproape constantă, 2,06 salarii medii/mp față de 2,04, iar la Sibiu raportul a crescut ușor, de la 1,57 la 1,6 salarii medii/mp.

Datele au fost centralizate de BNR, INSSE și Imobiliare.ro, iar calculele au fost realizate de The Concept și prezentate de antreprenorul Daniel Tudor pe contul său de Facebook.

„Prețul mediu/mp de locuință în septembrie 2025 și evoluția lui față de septembrie 2024.

În trimestrul 2 2025, raportul între salariul mediu și prețul mediu a fost în:
România -> 1,64 salarii medii pentru un mp de locuință. În 2015 aveai nevoie de 1,78 salarii medii.

Raportat la salariul minim, astăzi ai nevoie de 3,78 salarii minime/mp, iar în 2015 aveai nevoie de 4,23 salarii minime pentru un metru patrat de locuinta.

București -> 1,41 salarii medii/mp comparativ cu 1,61 in 2015.
Brașov -> 2,06 salarii medii/mp comparativ cu 2,08 în 2015
Cluj-Napoca -> 2,37 salarii medii/mp comparativ cu 2,25 în 2015
Timișoara -> 1,46 salarii medii/mp comparativ cu 1,91 în 2015
Constanța -> 1,85 salarii medii/mp comparativ cu 2,26 în 2015
Oradea -> 1,91 salarii medii/mp comparativ cu 2,01 în 2015
Iași -> 1,74 salarii medii/mp comparativ cu 1,99 în 2015
Craiova -> 2,06 salarii medii/mp comparativ cu 2,04 în 2015
Sibiu -> 1,6 salarii medii/mp comparativ cu 1,57 în 2015

Sursa: BNR, INSSE, IMOBILIARE . RO, calcule: The Concept.”

Reacțiile românilor la aceste cifre sunt mixte

Mulți specialiști, spun unele persoane, ne atrag atenția că, deși raportul salariu/preț pare mai favorabil, decalajul între clasa superioară și cea inferioară a crescut semnificativ, România fiind una dintre țările europene cu cea mai mare inegalitate financiară. Aceștia avertizează că dezvoltarea economică este blocată atâta vreme cât o mare parte a populației nu ajunge la un nivel mediu de trai. În plus, multe regiuni, care acoperă aproximativ 80% din suprafața țării, nu prezintă interes pentru piața imobiliară, fiind vizate doar „insula” orașelor mari. Locuințele ieftine, chiar și la 35.000 de euro, rămân neatractive, iar în afara marilor orașe prețurile și standardul de viață scad considerabil.

Unii comentatori subliniază și faptul că datele statistice din afara orașelor sunt adesea inexacte, fiind afectate de tranzacții informale sau muncă la negru.

Alții semnalează că analiza prețurilor pe metru pătrat ar trebui corelată cu alte costuri reale, precum coșul de cumpărături, rata medie a unui credit ipotecar sau puterea de economisire, pentru a înțelege cu adevărat accesibilitatea locuințelor. În prezent, mulți români cu salarii medii se confruntă cu dificultăți în a achiziționa o locuință fără să-și pună în pericol stabilitatea financiară, au scris ei în secțiunea de comentarii.

„Sunt tot mai mulți specialiști care spun ca e un ecart tot mai mare între clasa de sus și clasa de jos a Romaniei (la toate nivelurile, mai ales cel financiar). Înțeleg ca e cea mai mare din Europa. Orice discuție despre dezvoltare se blochează aici, pentru ca daca acea mare parte a populației, care este practic pierdută, nu este adusă la un nivel mediu, riscăm să intrăm în implozie (de vede deja asta în marile orașe care încep să sufere de pe urma oursourcingului care la un moment dat ne-a ajutat și pe noi să ne ridicăm).

În contextul prezentat mai sus, susțin ceea ce am mai susținut comentând la postările dumneavoastră, dar dintr-o perspectivă a dezvoltării. O suprafață imensă din România (probabil ca 80% sau chiar mai mult) nu prezintă interes din punct de vedere imobiliar. Și rămân mici insulițe pe care se bat toți. Case la 35k e probabil un proiect fezabil. Dar dacă nici măcar la 100 de kilometri de București el nu prezintă interes (la 10k), ce să mai vorbim de “fundul Moldovei” sau mai știu eu ce regiuni din România? Nu mă aștept de la dezvoltatorii imobiliari să aibă vreun interes să construiască mult în zonele astea (poate ca nici nu e treaba lor). Desi ar putea sa o faca și ar schimba complet fața României pe termen mediu și lung. Nu ma astept de la stat sa faca nimic în direcția asta.

Deși instituțiile statului sunt primele care ar trebui sa se ocupe de o dezvoltare uniforma. Dar măcar dumneavoastră, care sunteți un “influencer” în zona imobiliară, ați putea să o faceți. În loc să repetați la fiecare postare cât potențial de crestere e în marile orașe, cât de mult vor crește prețurile, cât de bine va fi acolo, poate ca puteți să încurajați și dezvoltarea restului de 80% din suprafața României. Măcar la nivel de mesaj. Mă amuză cum cresc prețurile în Cluj. Care e drept, e chiae mai mic decât un cartier al Bucureștiului. Unde dacă ar fi să secționăm o zonă de aceeași mărime, am găsi multe locuri cu prețul mediu mai ridicat decât în Cluj.

Dar ce e trist (și amuzant) în Cluj, e faptul ca prețurile sunt (probabil) atât de ridicate în zona centrală tocmai pentru ca odată ieșit din oraș, standardul de viață scade considerabil. Și aici e ironia. Ca o cazemată nj ar trebui să fie un pol de creștere. Cred eu ca România își va atinge potențialul cu adevărat în momentul în care cazematele se vor deschide. Și mai trist e faptul ca odată ieșit din orașe nici măcar nu mai puteți obține niște valori precise pentru indicii de pe harta. Adica obțineți, dar cel mai probabil sunt falși (munca la negru, taxe neplătite, schimburi în natură, case construite cu prietenii, etc).

In europa fata de romania sunt alte oportunitati dr la industrie pana la servicii si turism, iar mp si l permite un angajat cu studii medii, in ro un profesor de scoala generala nu si permite costul pe mp din bucuresti spre exemplu. In plus nu poti compara atractivitatea unui oras mare din ue cu bucuresti sau cluj. Aici vin turistii se plimba, beau o bere, mananca o sarma, iau o fetita si pleaca. Putem vorbi si despre cerere, n am vazut cozi de cetateni ue pe otopeni care sa vina sa se mute in ro, poate doar indieni, da aia nu vin sa cumpere proprietati. Hai ca se sparge buba in curand, de data asta s au spalat bani multi din imobiliare:)))

De ce nu ai corelat puterea de cumpărare și cu alte costuri? De exemplu ,coșul de cumpărături, rata medie lunară pentru un credit ipotecar, etc.

Corelarea cu salariul minim nu este relevanta fiindca a stagnat nepermis de mult si abia din 2014 a inceput sa creasca sustinut. Pentru cel mediu ar fi interesant de vazut si cum a evoluat cosul mediu de cumparaturi, daca oamenii au acum bani extra sau nu.

Doar o statistica cati își permit sa economisească 100 de salarii medii ca să își cumpere o locuinta cu doua camere de 50 – 60 m2 ? În calcul intervine costul vieții care a crescut destul de mult între 2015-2025 caz în care dai fuga la banca sa iti cumperi casa iar cu salariul mediu pe economie și dobânzile din ziua de azi asta înseamnă că esti aproape de falimentul personal”, au scris românii în secțiunea de comentarii.