BNR: Inflația se stabilizează în trimestrul III și va scădea lent până la finalul anului. Efectele majorării TVA se resimt puternic în prețurile de consum
Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflației se va plafona în trimestrul al treilea din 2025 și va înregistra o diminuare ușoară în ultimele luni ale anului. Evaluările apar în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie, publicată luni de instituția centrală.
Conform documentului, inflația a crescut mai mult decât era anticipat în iulie și august, urcând la 9,85% în august, de la 5,66% în iunie. Creșterea a fost determinată în principal de expirarea, la 1 iulie, a schemei de plafonare a prețurilor la energie electrică și de noile taxe introduse de la 1 august prin pachetul fiscal-bugetar adoptat în vară.
„În discuţiile privind evoluţia recentă a inflaţiei, membrii Consiliului au evidenţiat creşterile substanţiale înregistrate de rata anuală a inflaţiei în primele două luni ale trimestrului III 2025, în urma cărora aceasta a urcat în august la 9,85%, peste nivelul prognozat, de la 5,66% în iunie, în contextul expirării la 1 iulie a schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi al majorării începând cu 1 august a cotelor de TVA şi a accizelor corespunzător pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie. S-a observat că efectele directe tranzitorii ale celor două şocuri inflaţioniste succesive pe partea ofertei au afectat prioritar dinamica agregată a componentelor exogene ale IPC, în principal prin creşterea deosebit de amplă a preţului energiei electrice”, se arată în analiza BNR.
Inflația de bază a urcat mai repede decât se estima
Indicatorul CORE2 ajustat, care exclude elementele volatile, a ajuns în august la 7,9%, comparativ cu 5,7% în iunie. Creșterile cele mai vizibile au fost la produsele alimentare procesate și la servicii.
Membrii Consiliului BNR au apreciat că majorarea cotelor de TVA a fost rapid transferată către consumatori, accentuând presiunile asupra prețurilor, în contextul menținerii unei cereri solide și al așteptărilor inflaționiste ridicate.
Factori economici și piața muncii
Economia României a înregistrat o creștere de 1,2% în trimestrul al doilea, după o perioadă de stagnare la începutul anului. Consiliul BNR consideră că această evoluție reduce probabilitatea unei scăderi accentuate a cererii agregate. Totodată, exporturile au avut o contribuție mai bună, ceea ce a dus la o diminuare a deficitului comercial și de cont curent.
În privința pieței muncii, BNR observă o stabilizare a indicatorilor, cu o ușoară scădere a numărului de salariați în iunie și iulie, dar și cu o mică reducere a ratei șomajului. Intențiile de angajare s-au redresat parțial în septembrie, mai ales în sectorul comerțului.
Condiții financiare și curs valutar
Dobânzile interbancare au continuat să scadă în perioada august-septembrie, deși într-un ritm mai lent, iar randamentele titlurilor de stat s-au stabilizat după o creștere ușoară la mijlocul trimestrului. Cursul leu/euro a rămas volatil, influențat de evoluțiile internaționale și de dezbaterile interne privind noul pachet fiscal.
Perspectivele inflației
În scenariul actual, BNR anticipează o menținere a inflației la un nivel ridicat în lunile următoare, cu o scădere lentă spre finalul anului. „Înrăutăţirea perspectivei apropiate a inflaţiei în raport cu prognoza din august este atribuibilă aproape integral factorilor/şocurilor pe partea ofertei”, arată documentul.
Pe termen mediu, banca centrală mizează pe o corecție pronunțată a inflației, odată ce efectele temporare ale scumpirii energiei și taxelor indirecte se vor estompa. Proiecția actualizată indică o coborâre a ratei inflației până la 3% în decembrie 2026.
Politica monetară rămâne neschimbată
În concluzie, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea actualei rate a dobânzii de politică monetară, considerând că aceasta asigură echilibrul între stabilitatea prețurilor și susținerea creșterii economice.
Oficialii Băncii Naționale au reiterat importanța monitorizării continue a condițiilor economice interne și internaționale, având în vedere tensiunile geopolitice și evoluțiile de pe piețele financiare globale, pentru a putea adapta rapid politica monetară în funcție de context.
