Dan Voiculescu critică politica monetară a BNR
Fondatorul Partidului Umanist Social Liberal critică politica monetară actuală și acuză Banca Națională a României că menține dobânzile la un nivel care blochează accesul firmelor la finanțare și frânează economia.
Profesorul Dan Voiculescu a publicat pe blogul său o analiză despre situația economică actuală a României, criticând politica monetară a Băncii Naționale a României (BNR). Potrivit acestuia, în 2025, rata dobânzii de politică monetară se situează la 6,5%, valoare dublă față de cea stabilită de Banca Centrală Europeană (3,25%) și semnificativ mai mare decât nivelurile practicate de majoritatea băncilor centrale din Uniunea Europeană.
Voiculescu subliniază că, în ciuda acestei politici restrictive, inflația continuă să rămână la un nivel alarmant, depășind pragul de 10% în luna septembrie 2025.
„Scopul declarat al BNR este, după cum se știe, stabilitatea monedei naționale și reducerea inflației. Intenția este bună, fără îndoială. Însă rezultatele nu sunt deloc cele așteptate.
Deși avem o rată de politică monetară record, inflația rămâne la un nivel extrem de ridicat, în septembrie 2025 a depășit 10%!În schimb, firmele românești nu au acces la credite din cauza dobânzilor sufocante.
Iar băncile comerciale nu sunt deloc încurajate să finanțeze dezvoltarea economiei reale, în condițiile în care BNR le oferă dobânzi de 5.5% pentru depozite.
Analizând datele de la nivel european, vom observa că, inclusiv în cazul statelor cu inflație semnificativă în anii anteriori, băncile centrale au practicat dobânzi mult mai reduse.”, a scris profesorul Dan Voiculescu pe blogul său.
Voiculescu compară situația României cu cea a altor state membre UE
În analiza sa, Voiculescu compară situația României cu cea a altor state membre ale Uniunii Europene, unde băncile centrale au reușit să reducă inflația fără a menține dobânzile la niveluri excesive.
„Exemple sugestive: în 2024, Cehia a redus inflația la 3%, practicând o politică de dobândă monetară de doar 4%! Asemănător a procedat și banca centrală a Poloniei! După ce, în 2023, în ambele state inflația ajusese la 18%!
În aceste cazuri și, în general, la nivelul Uniunii Europene, băncile centrale și-au asumat responsabilitatea de a încuraja creditarea și, implicit, de a susține dezvoltarea economiilor naționale!”, a mai notat acesta.
Fostul senator susține că România ar trebui să adopte o abordare similară, bazată pe stimularea investițiilor și a creșterii economice, în locul unei politici monetare restrictive care accentuează stagnarea și reduce competitivitatea.
„Între BNR și băncile comerciale funcționează un ecosistem rupt de economie”
Dan Voiculescu atrage atenția că dobânzile ridicate oferite de BNR băncilor comerciale pentru depozitele constituite la banca centrală descurajează finanțarea economiei reale.
„În schimb, în România, din cauza dobânzilor uriașe oferite de BNR, între banca centrală și băncile comerciale funcționează un ecosistem financiar autonom, rupt de economie!
Iar acest fenomen este nociv pentru antreprenori, pentru populație și, nu în ultimul rând, pentru deficitul bugetar!”, a explicat Voiculescu.
Acesta susține că o economie nu poate fi echilibrată prin măsuri de austeritate, ci prin politici care stimulează producția, investițiile și consumul intern.
„Bugetul public poate fi echilibrat prin creștere economică, nu prin tăieri”
Profesorul a transmis și un apel către BNR pentru o schimbare de viziune în politica sa monetară. Potrivit lui, România are nevoie de măsuri care să sprijine creșterea economică, nu doar de constrângeri bugetare.
„Bugetul public poate fi echilibrat, în primul rând, prin creștere economică, nu doar prin reduceri de personal și amânarea investițiilor! Reducând dobânda de referință, BNR poate stimula creșterea economică. De ce n-o face?
Așa cum am arătat anterior, avem exemple concrete care demonstrează că inflația se poate reduce și fără dobânzi sufocante!”, a concluzionat Dan Voiculescu.
BNR a menținut dobânda de politică monetară la 6,5%
Banca Națională a României a decis, în cadrul ultimei ședințe de politică monetară, să mențină rata-cheie la 6,5%, nivel stabilit încă din 2023.
Decizia a fost justificată de temerile privind presiunile inflaționiste persistente și de riscurile legate de deficitul bugetar.
Cu toate acestea, mediul de afaceri și o parte dintre economiști consideră că o relaxare monetară moderată ar putea ajuta economia să reintre pe un trend de creștere sustenabilă, fără a destabiliza moneda națională.
