Într-o intervenție publică din 27 mai, Daniel David, ministrul interimar al Educației, a făcut o comparație dură asupra situației învățământului liceal românesc. El a spus că acesta este blocat în „Epoca de Piatră, nici măcar în Evul Mediu”.
Declarația a fost făcută pe fondul unui raport recent al OCDE care indică probleme serioase legate de includerea copiilor mici în sistemul educațional și de calitatea pregătirii elevilor. Ministrul a insistat pe necesitatea reformării rapide a programelor școlare și a metodelor de predare.
Daniel David, despre raportul OCDE și educația timpurie
Daniel David a atras atenția asupra faptului că, potrivit raportului OCDE, doar 11,4% dintre copiii antepreșcolari sunt incluși în sistemul educațional din România. Ministrul a subliniat că această rată scăzută reflectă o problemă serioasă care afectează dezvoltarea și pregătirea copiilor pentru etapele următoare ale învățământului.
Această cifră scăzută reprezintă o preocupare serioasă pentru viitorul educației, având în vedere că experiențele din primii ani de viață sunt esențiale pentru dezvoltarea competențelor ulterioare.
Daniel David a subliniat că lipsa infrastructurii adecvate afectează calitatea procesului de învățare și a pus accent pe necesitatea unui curriculum actualizat, orientat spre competențe, nu doar pe acumularea de cunoștințe izolate.
„Problema este că de multe ori nu transferăm competenţe, ci bucăţi de competenţe. Şi atunci ne mirăm că nu reuşim să fim performanţi în sistemele de testare internaţionale, care nu testează bucăţi din competenţe, ci competenţe”, a spus el.
Învățământul liceal, o epocă înapoiată
Ministrul a fost extrem de critic în privința învățământului liceal, afirmând că acesta rămâne blocat într-un stadiu învechit, care nu corespunde cerințelor actuale ale societății și pieței muncii.
„În zona învăţământului liceal suntem în Epoca de Piatră, nici măcar Evul Mediu. Adevărul este că acolo lucrurile trebuie schimbate şi trebuie schimbate repede.
Avem nevoie de noi discipline, avem nevoie de noi conţinuturi, avem nevoie de noi metode de predare, avem nevoie de noi manuale. Raportul OECD insistă asupra acestei idei de curriculum bazat pe competenţe”, a spus Daniel David.
El a insistat că sistemul are nevoie urgentă de schimbări profunde, de la introducerea unor discipline noi și conținuturi actualizate, până la metode de predare și manuale moderne. Raportul OCDE confirmă această nevoie stringentă pentru un curriculum bazat pe competențe, care să permită o pregătire reală și aplicabilă în viața de zi cu zi.
Daniel David a explicat că unul dintre motivele pentru care România nu performează bine în testările internaționale, precum TIMSS sau PISA, este legat de modul în care sunt transferate competențele în procesul educațional.
El a atras atenția asupra faptului că, uneori, se pun accent prea mare pe competențele declarative, adică pe cunoștințe teoretice, iar alteori doar pe abilități practice, ignorând astfel necesitatea unei baze teoretice solide.
„Unii insistăm foarte mult pe cunoștințe declarative, uitând celelalte două componente, alții mergem pe skills uitând componenta teoretică din spate și de ce e important să știi acele abilități și atunci ne mirăm că nu reușim să fim performanți în testările internaționale TIMSS sau PISA, care testează nu bucăți din competențe, testează competențe fie legate de conținut ca timp sau fie aplicarea lor la viața de zi cu zi ca PISA, de exemplu”, a mai explicat acesta.
Evaluarea națională: necesități și provocări
Ministrul a comentat și asupra sistemului actual de evaluare națională, precizând că testările din clasele a II-a, a IV-a și a VI-a sunt utile, dar ar trebui să ofere un feedback mai personalizat pentru fiecare elev.
În ceea ce privește evaluarea de la clasa a VIII-a, Daniel David a fost categoric:
„În ceea ce priveşte evaluarea în clasa a opta, OECD-ul spune lucrurile foarte clar, şi alte rapoarte au spus înainte şi eu am spus în raportul pe care l-am prezentat că în momentul acesta evaluarea noastră din clasa a opta nu serveşte scopului educaţional într-un sistem în care învăţământul este obligatoriu până în clasa a douăsprezecea, în sensul că este prea restrictivă, se focalizează pe doar două discipline, matematică şi limba română, când noi în gimnaziu încercăm că evaluăm mai multe componente şi de asemenea că este punctuală şi grevează după aceea traiectoria de viaţă şi traiectoria educaţională a unui copil.
OECD încearcă să facă unele sugestii, spunând că poate ar fi bine să luăm în clacul şi notele din clasele a VII-a şi a VIII-a, să nu fie doar această evaluare punctuală, dincolo de faptul că extindem domeniile”, a spus ministrul interimar.
Această evaluare este considerată prea restrictivă, concentrându-se doar pe două materii — matematica și limba română — în timp ce în gimnaziu se evaluează mai multe domenii.
Propuneri pentru un sistem de evaluare mai echilibrat
Ministrul a evidențiat sugestiile OCDE privind extinderea evaluării pentru a include și notele din clasele a VII-a și a VIII-a, astfel încât evaluarea să fie mai complexă și să nu depindă de un singur test punctual.
Această măsură ar putea reduce presiunea asupra elevilor și ar permite o imagine mai clară asupra progresului lor. În plus, el a atras atenția asupra disparităților din sistemul de notare, menționând că „o notă de 8 în Cluj-Napoca poate să fie diferită de o notă de 8 în Satu Mare”.
Aceasta evidențiază lipsa unor standarde uniforme care să asigure corectitudinea și echitatea în evaluarea elevilor din întreaga țară.
„Nu avem încă niște standarde foarte riguroase pentru modul în care dăm note. Astfel încât o notă de 8 în Cluj-Napoca poate să fie diferită de o notă de 8 în Satu Mare sau într-un oraș mai mic și atunci este foarte important întâi să ne asigurăm că standardele de notare grevează mintea profesorilor oriunde s-ar afla în școlile din România și, când vom ști că acest lucru se întâmplă, și nu-i cazul acum, da, atunci, trebuie să ne extindem spre acest portofoliu”, a mai spus Daniel David.
Bacalaureatul, o evaluare relativ acceptabilă
În contrast cu criticile aduse altor părți ale sistemului, ministrul a apreciat examenul de bacalaureat ca fiind „relativ acceptabil” în forma sa actuală.
El a afirmat că acest examen nu a generat critici majore în raportul OCDE, spre deosebire de evaluarea de la clasa a VIII-a, care necesită o reformă serioasă. Această diferență subliniază că unele aspecte ale sistemului educațional funcționează încă, însă altele trebuie urgent modernizate.
