Dan Andronic: Paradoxul SAFE. Cum finanțează România pe datorie hegemonia industriei militare germane. Polonia, Ungaria și Croația, parteneri industriali

În mai 2025, Uniunea Europeană a lansat programul SAFE, destinat consolidării apărării, însă analiza realizată de Dan Andronic ne arată că acesta favorizează economic Germania și Franța, în timp ce statele estice se îndatorează masiv, finanțând indirect industria militară occidentală prin achiziții comune și condiționalități stricte.

SAFE crește datoria publică a țărilor europene

Adoptarea programului SAFE (Security Action for Europe) în mai 2025 ar fi marcat, potrivit jurnalistului Dan Andronic, momentul în care Uniunea Europeană a trecut oficial la o mentalitate de economie de război.

Acesta a susținut că, în spatele acestei schimbări strategice, se conturează un paradox financiar major: statele mari din vest, precum Germania și Franța, ar fi principalii beneficiari economici ai noii arhitecturi de securitate.

În opinia sa, datoria publică a statelor din estul Europei ar urma să crească cu aproximativ 85 de miliarde de euro în perioada 2024–2027, ca efect direct al cheltuielilor militare. În același timp, mari companii din industria de apărare, precum Rheinmetall, KNDS și Thales, ar fi înregistrat creșteri de peste 140% ale capitalizării bursiere în ultimii trei ani, ceea ce ar confirma, în viziunea sa, un transfer semnificativ de capital din est către vest.

Programul SAFE, evaluat la 150 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi și granturi, a fost prezentat publicului drept un instrument esențial pentru protejarea continentului în fața amenințărilor externe. Totuși, la aproape un an de la lansare, Andronic a afirmat că implementarea acestuia ar releva o structură economică profund dezechilibrată.

El a mai declarat că analiza fluxurilor financiare ar indica faptul că mecanismul funcționează, în practică, ca un sistem prin care statele din est se îndatorează pentru a susține indirect relansarea complexului militar-industrial vest-european, cu Germania în poziția de principal beneficiar. În acest context, Andronic susține că România ar contribui semnificativ la acest efort, menționându-l pe Ilie Bolojan ca având un rol direct în controlul alocării fondurilor.

„Pentru a înțelege asimetria programului, trebuie privit mecanismul de bază. Comisia Europeană a impus două condiționalități stricte pentru accesarea fondurilor SAFE: minimum 65% din valoarea echipamentelor trebuie să fie produsă pe teritoriul UE, iar achizițiile trebuie făcute în comun de cel puțin două state membre.

La o primă vedere, este o decizie logică pentru a opri fragmentarea armatelor europene și dependența de armamentul american. În realitate, pe o piață în care tehnologia grea de ultimă generație, drone, tancuri, sisteme antiaerien, este monopolizată de câteva conglomerate vestice, aceste reguli au dictat din start direcția banilor”, susține Dan Andronic.

Mai multe detalii aici.