Dan Andronic: 18 decembrie. De ce a plecat Nicolae Ceaușescu în Iran. Mărturia ambasadorului Ioan Donca, omul care pregătit dosarele vizitei

Dan Andronic dezvăluie, într-un editorial publicat pe evz.ro, adevărul despre vizita lui Nicolae Ceaușescu în Iran: nu a fost o fugă, un refugiu sau o negociere de aur. Documentele și mărturia ambasadorului Ioan Donca ne arată un lider obosit, o birocrație haotică și conflicte interne care scot la iveală cum Partidul se sabota singur înainte de decembrie 1989.

Sabotajul de Partid: „Asta nu e moșia dumneavoastră!”

Vizita lui Nicolae Ceaușescu în Iran, din 18-20 decembrie 1989, nu a fost o încercare de fugă sau de a căuta sprijin, ci mai degrabă un turism protocolar confuz, într-un context de birocrație haotică și un lider obosit și bolnav, conform ambasadorului Ioan Donca, care a pregătit dosarul vizitei, susține Dan Andronic într-un editorial publicat pe evz.ro.

Înainte de plecare, spune Andronic, Ceaușescu a dat un interviu pentru „Tehran Times”, susținând că în România totul merge bine și că nu era nevoie de schimbări. El a spus că problemele din alte state socialiste sunt responsabilitatea conducerilor lor și că scopul este dezvoltarea socialistă, nu revenirea la capitalism.

Pregătirile pentru vizită au fost marcate de conflicte în Ministerul de Externe. Ioan Donca s-a lovit de rigiditatea ministrului Ion Stoian, care a blocat dosarul dintr-un detaliu minor legat de ordinea unor principii într-o declarație politică. Donca a reușit să obțină semnătura lui Ceaușescu prin vicepremierul Ioan Totu, ocolind ministrul, în ciuda amenințărilor acestuia, a precizat Andronic.

Andronic a subliniat că acest conflict arată un sistem care deja se autodistrugea înainte de schimbările definitive din decembrie 1989.

A dus Ceaușescu aur în Iran?

Ambasadorul Ioan Donca a spus că vizita lui Ceaușescu în Iran nu a avut nicio miză reală: nu existau negocieri economice sau politice și nu era vorba despre vreo încercare de fugă sau de refugiu. Motivația lui Ceaușescu nu a fost un plan strategic, ci teama de ruși și obișnuința birocratică, a dezvăluit Andronic.

Fragment din interviul cu Ioan Donca

Dan Andronic: – Ca să închidem subiectul cu vizita în Iran. Vizita în Iran nu a fost o vizită în care să nu se semneze un mare acord legat de furnizare de petrol. Nu a dus lingourile de aur în Iran.

Ioan Donca: – Nici vorbă!

Dan Andronic: – Nu și-a căutat un refugiu în altă țară. Era o vizită normală.

Ioan Donca: – Domnule Andronic, am fost implicat în organizarea acestei vizite.

Dan Andronic: – Știți dosarul…

Ioan Donca: – Nici vorbă de așa ceva! ( n.a. referindu-se la toate speculațiile). Știu dosarul. Afară de discuțiile care au avut loc, economice, normale, pe care le purta în fiecare deplasare, erau obiective industriale în Iran foarte importante și aveam mari probleme cu vizele muncitorilor, aveam vreo 5.000 de muncitori în Iran, cum am avut 16.000 în Irak, nu aveam în niciun caz alt obiectiv. Iar Ceaușescu n-ar fi acceptat niciodată că în vreo formă sau alta el să apară că a vândut ceva din România. Nici nu s-ar fi gândit să fugă…

AICI puteți citi articolul integral.