EXCLUSIV Rolul serviciilor secrete și neîncrederea în stat. Dan Andronic: Toate demersurile au drept scop reînvierea Securității, așa cum era ea în 1989

Într-o nouă ediție a podcastului „Hai LIVE cu Turcescu”, Dan Andronic, Robert Turcescu și Liviu Mihaiu au abordat tema relației dintre stat, servicii secrete și societate. Discuția a atins și ideea nemulțumirii persistente față de capacitatea instituțiilor civile de a gestiona problemele publice.

Dan Andronic susține că nostalgia față de vechea Securitate ascunde neputința statului modern

Dan Andronic a afirmat că, la mai bine de trei decenii de la Revoluția din 1989, societatea românească pare să manifeste o obsesie constantă legată de Securitate. El a explicat că nu este vorba despre teamă, ci despre dorința ca o instituție de forță să rezolve problemele pe care statul nu reușește să le gestioneze.

În opinia sa, această tendință arată incapacitatea administrației de a oferi soluții eficiente pentru cetățeni, ceea ce alimentează apelul repetat la structuri coercitive.

Dan Andronic: Am avut ieri invitați doi avocați, pe Alexandru Morărescu și pe Constantin Durgheu. Le-am spus o chestiune pe care cred că am mai spus-o. Obsesia românilor de 36 de ani este Securitatea, dar nu în sensul în care ne e teamă.

Noi ne dorim să revină Securitatea. Toate demersurile au drept scop reînvierea Securității, așa cum era ea în 1989. O înjurăm, dar toți și-ar dori, și mă refer și la politicieni, ziariștii n-au încotro, pentru că dacă își doresc politicienii, atunci își doresc și ziariștii, își doresc să revină metodele Securității.

Securitatea să fie aceea care rezolvă. Asta îți arată de fapt un lucru foarte trist: nevolnicia statului. Incapacitatea statului de a rezolva problemele oamenilor. Este o concluzie tristă după 36 de ani. Ea revine obsesiv. Când ceva nu merge, hai să apelăm la o instituție de forță.

Liviu Mihaiu atrage atenția asupra creșterii constante a bugetelor serviciilor secrete

Liviu Mihaiu a completat ideea, arătând că, în ultimii 15–20 de ani, bugetele serviciilor secrete au crescut constant. El a menționat că aceste alocări sunt majorate anual și uneori suplimentate prin rectificări bugetare.

Potrivit lui Mihaiu, numărul angajaților din aceste structuri ar fi ajuns să depășească nivelul din perioada comunistă, ceea ce ridică semne de întrebare privind prioritățile statului.

Dan Andronic a subliniat că, înainte de 1989, recrutarea în structurile de securitate se făcea pe baze ideologice sau prin șantaj, nu prin stimulente materiale. Liviu Mihaiu a nuanțat această afirmație, precizând că existau și atunci persoane bine plătite, mai ales cele considerate valoroase pentru sistem.

Liviu Mihaiu a ridicat problema controlului democratic asupra serviciilor secrete, comparând situația din România cu cea din Statele Unite. El a arătat că, în SUA, conducătorii agențiilor precum FBI sau NSA sunt chemați periodic în fața Congresului pentru audieri publice.

În contrast, Mihaiu a sugerat că, în România, mecanismele de control sunt mai puțin vizibile, ceea ce contribuie la lipsa de transparență și la suspiciunile din spațiul public.

Liviu Mihaiu: Eu știu asta. De 15-20 de ani, inclusiv în bugetul guvernului Bolojan, bugetele serviciilor secrete cresc în fiecare an. Mai cresc și pe la rectificări bugetare, pentru că Securitatea are mai mulți oameni decât avea înainte.

Dan Andronic: Recrutarea nu se făcea înainte pe baze materiale. Se făcea pe șantaj sau din convingere.

Liviu Mihaiu: Evident, dar cei mai buni erau plătiți. Uite mă refer la Bălăceanu Stolnici, care a vrut să fie ofițer. A fost propus să fie înaintat ofițer pentru că este mult prea bun tovarăș. Astăzi cine-i controlează? Ce comisii întreabă? Cel puțin la americani, ne uităm toată ziua în Congres. Îi mai cheamă pe cei de la FBI, NSA.