Scandal uriaș în contextul repatrierii românilor din Orientul Mijlociu. Daciana Sârbu povestește tot ce a pățit fiica sa
Daciana Sârbu este decisă să depună plângere penală pe numele ministrului de Externe, Oana Ţoiu, după ce fiica sa, Irina Ponta, în vârstă de 17 ani și 11 luni, nu a fost inclusă pe lista pasagerilor aflați pe teritoriul Emiratelor Arabe Unite și care au fost repatriați joi de Ministerul Afacerilor Externe.
Daciana Sârbu a explicat că Irina, elevă în România, se afla în Emiratele Arabe Unite pentru a susține un interviu la Universitatea din Abu Dhabi, după ce fusese selectată într-un program special. Instituția de învățământ i-a oferit transportul și cazarea necesare pentru această deplasare.
Ea a relatat că fiica sa a fost chemată să se prezinte la consulatul României din Dubai, însă a sunat plângând și a explicat că nu poate veni în țară deoarece nu i s-a permis să urce în autocar.
„Mi s-a dat această explicaţie pe care am spus-o. Este o vulnerabilitate de imagine şi nu se poate urca în acel avion”, susţine Daciana Sârbu.
„Doamna Ţoiu nu se luptă cu Victor Ponta, doamna Ţoiu se luptă cu Daciana Sârbu, pentru că eu sunt mama Irinei care, în momentul în care s-a întâmplat asta, am răspuns la telefon, am auzit copilul plângând şi am aflat motivul. Orice mamă de pe pământul ăsta ar fi reacţionat la fel. Am simţit că înnebunesc, normal, am întrebat ce se întâmplă.
Mi s-a spus ce s-a întâmplat. Sigur, n-am făcut rău voit nimănui în viaţa asta şi nu doresc să pun personalul din consulat în situaţia în care…. da, adevărul îl ştiu toţi acolo. Mi s-a dat această explicaţie pe care am spus-o. Este o vulnerabilitate de imagine şi nu se poate urca în acel avion.
Şi eu am pornit acest scandal, ca mama Irinei, pentru că copilul meu nu are nicio vină. Este un copil minunat şi el nu trebuie să înţeleagă că faptul că o cheamă cumva asta înseamnă că e vinovată. N-a dat din picior şi a spus vreau să fiu în avionul ăla. (…) N-am urcat-o în niciun private jet. Am avut patru zboruri anulate în cursul acestei săptămâni”, a mai precizat Daciana Sârbu, fost europarlamentar.
Irinei i s-ar fi spus: „Sun-o pe mama!”
Daciana Sârbu a explicat pentru Antena 3 detaliile transferului: fiica ei a fost transportată de la Abu Dhabi la consulat, însoțită de cineva de la școală, deoarece autoritățile române fuseseră informate că există un zbor destinat minorilor neînsoțiți.
Ea a menționat că mai existau și alți copii majori aflați în aceeași situație cu Irina, însă criteriul pentru zbor era ca pasagerul să fie minor și nesupravegheat.
Inițial, s-a stabilit ca Irina să fie prezentă la consulat la ora 9, dar la ora 11 Sârbu a fost sunată de fiica sa care plângea, fiindcă nu fusese lăsată să urce în autocar. Aceasta a necesitat efectuarea unor rezervări suplimentare, dintre care unele s-au anulat, complicând și mai mult procesul repatrierii.
„Astăzi, când am transferat-o, au transferat-o de la Abu Dhabi, însoţită de cineva de la şcoală, la consulat, pentru că li s-a spus că există acest zbor şi criteriul este să fie minoră şi neînsoţită, pentru că mai existau copii majori care erau în aceeaşi situaţie cu Irina, chiar şi acolo la şcoală, am zis: ok, deci se poate? Se poate.
Pentru că nu m-am trezit aşa, din senin. Nu, există această variantă. Bun, copilul trebuie să fie la 9 la consulat. Ok, o să fie la 9 la consulat. La 11 m-a sunat plângând. (…) Nu am tras sfori. Eu personal nu am sunat pe nimeni ca ea să fie în avion”, a spus fosta soţie a lui Victor Ponta.
Ea a susţinut că fiicei sale i s-a spus: „Sun-o pe mama!”.
Daciana Sârbu va depune acum plângere penală pe numele Oanei Țoiu
Daciana Sârbu a anunțat că va depune plângere penală pe numele ministrului Oana Ţoiu, precizând că fiica sa îndeplinea criteriile europene care prevăd că minorii neînsoțiți trebuie repatriați în țara natală.
Ea a explicat că plângerea este pentru abuz în serviciu și că nu intenționează să renunțe, subliniind că fiica sa nu a greșit cu nimic și că mama ei se luptă pentru a-i arăta că este un copil minunat, fără motiv de teamă sau rușine.
De asemenea, Sârbu a spus că vrea să afle motivele pentru care fiica sa nu a fost primită în autocar și că a fost necesar să facă alte rezervări, unele dintre ele fiind anulate, sperând ca aceasta să poată pleca noaptea respectivă sau a doua zi dimineață.
„Pentru abuz în serviciu. Nu renunţ!
Copilul trebuie să înţeleagă că nu a greşit cu nimic şi că mama ei se luptă ca să-i arate că e un copil minunat şi că nu are de ce să se teamă că are un nume sau să se ruşineze sau să se ferească, pentru că nu a greşit cu nimic. Din contră. (…)
Eu vreau să ştiu de ce, cine şi pentru ce motiv. Copilul meu nu este în acel autocar şi nu a ajuns la avion şi a trebuit din nou să-i facem alte rezervări care unele dintre ele s-au anulat şi sper că noaptea asta sau mâine dimineaţa să plece”, a mai spus Daciana Sârbu.
Ce riscă acum ministrul de Externe, Oana Țoiu, din punct de vedere legal, dacă acuzațiile la adresa ei sunt dovedite?
Specialiștii în drept explică că, dacă s-ar demonstra că Oana Ţoiu a dat un ordin nominal, prin orice mijloc, pentru a exclude un copil dintr-un transport oficial de repatriere, situația depășește aspectele politice sau de imagine și intră în sfera penală. În astfel de cazuri, se poate vorbi despre folosirea abuzivă a funcției publice pentru a obține un rezultat arbitrar.
Un ministru este considerat funcționar public din punct de vedere penal, iar infracțiunile de serviciu prevăzute în Codul penal se aplică și demnitarilor.
Prima încadrare juridică posibilă este abuzul în serviciu, prevăzut de art. 297 alin. 1 din Codul penal, care sancționează situația în care un funcționar public nu îndeplinește corect un act sau îl îndeplinește cu încălcarea legii, producând vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane.
Pedepsele pentru acest tip de infracțiune includ închisoarea între 2 și 7 ani și interzicerea exercitării unei funcții publice.
O a doua posibilitate, mai delicată din punct de vedere politic, este încadrată la art. 297 alin. 2 din Codul penal, care privește situațiile în care funcționarul public restricționează exercitarea unui drept sau creează o stare de inferioritate pe criterii precum rasă, religie, sex sau apartenență politică.
Dacă se dovedește că motivul real al excluderii din transport a fost legat de faptul că persoana vizată este fiica unui adversar politic, atunci analiza legală intră sub incidența discriminării prin act de autoritate.
Chiar și în lipsa intenției directe, procurorii pot examina varianta neglijenței în serviciu, prevăzută de art. 298 din Codul penal, atunci când încălcarea atribuțiilor de serviciu produce vătămarea drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane.
În plus, dacă s-ar demonstra că fapta a fost comisă pentru obținerea unui folos necuvenit pentru sine sau pentru altcineva, limitele pedepsei se pot majora conform art. 13² din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea și sancționarea faptelor de corupție.
În cazul miniștrilor, Constituția României prevede o procedură specială: urmărirea penală pentru fapte comise în exercițiul funcției poate fi cerută doar de Camera Deputaților, Senat sau Președintele României, iar judecarea unui astfel de dosar se face la Înalta Curte de Casație și Justiție.
