Cutremur în România. Anunț oficial INFP. Zona neobișnuită unde a avut loc
SURSA FOTO: Dreamstime/Seismograf, cutremur, seism
Un cutremur s-a produs marți seară, 20 ianuarie 2026, la ora 23:49, în zona Muntenia – Brăila, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), seismul având loc la o adâncime de 18,7 kilometri și fiind resimțit în mai multe localități din estul României.
Cutremur de 2,1 pe scara Richter în România
Un nou cutremur a avut loc marți seară, 20 ianuarie 2026, într-o regiune care nu se află printre epicentrele clasice ale activității seismice din România. Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP), seismul s-a produs la ora 23:49, în zona Muntenia – Brăila.
Mișcarea tectonică a avut o magnitudine de 2,1 pe scara Richter și s-a produs la o adâncime relativ mică, de aproximativ 18,7 kilometri. Chiar dacă vorbim despre un cutremur slab, acesta a fost perceput în mai multe localități din estul țării, inclusiv în Galați, Brăila, Focșani, Buzău, Tulcea, Bârlad și Slobozia, dar și în zone aflate peste graniță, în apropierea orașului Izmail.
„În ziua de 20 Ianuarie 2026, la ora 23:49:24 (ora locală a României), s-a produs în MUNTENIA, BRAILA un cutremur slab cu magnitudinea ml 2.1, la adâncimea de 18.7 km.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 27km V de Galati, 27km NV de Braila, 51km SE de Focsani, 74km NE de Buzau, 89km V de Izmayil, 90km V de Tulcea, 90km S de Barlad, 98km N de Slobozia”, a transmis INFP.
Specialiștii atrag atenția că apariția unui astfel de seism în această regiune este considerată „atipică”. Municipiul Brăila nu se află în nucleul zonei seismice Vrancea, însă este influențat de aceasta. De-a lungul timpului, cutremurele produse în Vrancea au fost resimțite și în această parte a țării, uneori destul de puternic.
Din punct de vedere al încadrării seismice, Brăila cuprinde zone de calcul B, C – care sunt majoritare – și D, ceea ce indică un risc seismic moderat. Acest lucru a dus, în mod tradițional, la necesitatea unor măsuri suplimentare de siguranță în proiectarea și consolidarea clădirilor, chiar dacă pericolul nu se compară cu cel din zona Vrancea propriu-zisă.
Un element important îl reprezintă structura solului. Terenul moale, aluvionar, specific luncii Dunării și proximității Deltei, favorizează amplificarea undelor seismice. Astfel, chiar și cutremurele de intensitate redusă sau cele produse la distanță pot fi resimțite mai clar de populație.

Un seism a avut loc și în dimineața zilei de 20 ianuarie
Ziua de marți a încpeut cu un cutremur slab în binecunoscuta zonă seismică Vrancea. Potrivit specialiștilor în monitorizarea activității tectonice, mișcarea pământului s-a produs la ora 07:23, în județul Buzău, la o adâncime mare, de peste 120 de kilometri.
Cutremurul a avut o intensitate redusă, însă a fost localizat într-o arie largă, fiind situat în apropierea mai multor orașe importante din centrul și sud-estul României. Undele seismice s-au propagat în special spre Buzău, Brașov, Sfântu Gheorghe, Focșani, Ploiești și Târgoviște, localități aflate la distanțe cuprinse între aproximativ 50 și 100 de kilometri față de epicentru.
Adâncimea mare la care s-a produs seismul este caracteristică zonei Vrancea și explică de ce astfel de cutremure, chiar și atunci când sunt slabe, pot fi resimțite pe arii extinse. Zona rămâne cea mai activă din punct de vedere seismic din România, generând frecvent mișcări tectonice de mică intensitate, considerate normale de către specialiști.
A absolvit Facultatea de Litere și Limbi Străine din cadrul Universității „Hyperion” din București, specializarea română-japoneză, precum și Facultatea de Jurnalism din cadrul aceleiași universități. Lucrează în presă din 2018, când a debutat ca redactor la Bugetul.ro. Din 2019, lucrează ca redactor la Capital.ro, unde abordează teme sociale.
Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.




