Cupa Mondială 2026: promisiuni economice uriașe, efecte reale modeste

Cu mai puțin de zece zile înainte de start, Cupa Mondială FIFA 2026 promite să injecteze zeci de miliarde de dolari în economiile gazdă. Totuși, analiștii avertizează că impactul real ar putea fi mult mai redus decât estimările inițiale, potrivit celor relatate de euronews.com.

Cupa Mondială 2026 și efectele economice: între prognoze și realitate

Turneul începe pe 11 iunie și se desfășoară pentru prima dată în trei țări simultan: SUA, Canada și Mexic. La competiție participă 48 de echipe naționale, care vor juca în 16 orașe gazdă.

FIFA prognozează un câștig total de 30,5 miliarde de dolari pentru cele trei țări și un impact global de 40,9 miliarde de dolari asupra PIB-ului mondial. Organizația estimează și crearea a aproximativ 824.000 de locuri de muncă, directe sau indirecte.

Analiștii, însă, rămân sceptici. Aceștia consideră că cifrele reale ar putea fi semnificativ mai modeste și că estimările FIFA nu reflectă pe deplin complexitatea economică a unui eveniment de această amploare.

Costuri și estimări economice

FIFA estimează costuri totale de aproximativ 14 miliarde de dolari, dintre care SUA ar urma să suporte peste 11 miliarde. Potrivit unei analize a băncii daneze Saxo, veniturile efective ar putea fi mai mici decât cele anticipate.

Pentru SUA, o creștere economică de 17 miliarde de dolari reprezintă mai puțin de 0,1% din PIB, ceea ce sugerează că turneul va fi un motor marginal de creștere. Mexicul, însă, ar putea înregistra beneficii mai vizibile: aproximativ 3 miliarde de dolari, echivalentul a 0,2–0,5% din PIB, datorită ponderii mai mari a turismului în economie.

Orașe precum Guadalajara, Monterrey și Mexico City ar urma să resimtă cel mai mult efectul economic. În Canada, beneficiile estimate sunt de 3,8 miliarde CAD, deși costurile publice rămân semnificative.

Impactul pe termen scurt și temporar

Un studiu Oxford Economics arată că cele 11 orașe gazdă din SUA ar putea înregistra creșteri economice concentrate în turism și ospitalitate. Houston, New York și Dallas sunt identificate ca principalele beneficiari. Totuși, majoritatea locurilor de muncă ar fi temporare.

Studiul evidențiază că aproape nicio infrastructură nouă nu a fost construită special pentru turneu, astfel că activitatea turistică va înlocui fluxurile existente, mai degrabă decât să genereze valoare economică suplimentară.

Istoria recentă arată că costurile finale ale găzduirii depășesc frecvent estimările inițiale. Mega-evenimentele sportive înregistrează depășiri medii de 172% față de bugetele inițiale, potrivit profesorului Bent Flyvbjerg.

Riscuri și lecții din trecut

O altă problemă este „elefantul alb”: infrastructura construită pentru turneu poate rămâne subutilizată după încheierea competiției. Exemplele includ Cupa Mondială din Brazilia 2014 și Qatar 2022, unde stadioanele costisitoare nu au găsit un scop durabil ulterior.

Pentru ediția 2026, riscul este mai mic, deoarece majoritatea locațiilor există deja și sunt operate de francize profitabile. Totuși, depășirile de buget rămân posibile, iar cererea este incertă: un sondaj realizat în SUA arată că aproape 80% dintre hoteluri au raportat rezervări sub așteptări, din cauza vizelor, prețurilor mari și tensiunilor geopolitice.

Chiar și cu cerere optimă, impactul asupra PIB-ului este temporar, localizat și parțial compensat de efectele de substituție și evicțiune. Astfel, beneficiile macroeconomice generale rămân limitate, mai ales pentru economia americană.