Cum au preluat vechii nomenclaturiști puterea în decembrie 1989. Lavinia Betea, despre rolul jucat de Ion Iliescu

Istoricul Lavinia Betea a vorbit într-o emisiune despre felul în care foștii lideri comuniști au reușit să se adapteze rapid revoltei populare din decembrie 1989. Potrivit acesteia, vidul de putere creat după căderea lui Nicolae Ceaușescu a fost ocupat de rețele deja existente, în frunte cu gruparea din jurul lui Ion Iliescu.

Mai multe grupări comuniste au acționat înainte de 1989, dar fără o acțiune directă

Înainte de 22 decembrie 1989, în anii ’80 au existat mai multe grupări disidente în interiorul sistemului comunist. Lavinia Betea a amintit de facțiunea Iliescu-Măgureanu, de gruparea condusă de generalul Ioniță, fost șef al Armatei, de grupul generalului Nicolae Militaru, despre care după Revoluție s-a stabilit că fusese agent GRU, dar și de cercul din jurul lui Silviu Brucan.

Potrivit istoricului, aceste grupări nu au trecut niciodată la o acțiune concretă împotriva regimului Ceaușescu, în parte pentru că liderii lor fuseseră deja neutralizați și eliminați din structurile de conducere, transmite Gândul.

Securitatea știa de existența grupărilor, dar nu a intervenit decisiv

Moderatorul emisiunii, Ionuț Cristache, a susținut că Securitatea era informată despre aceste cercuri, însă nu a acționat deliberat deoarece nu se formase o masă critică și nu existau pași clari spre un complot deschis.

Lavinia Betea a completat că, în cazul generalului Militaru, descoperirea sa în 1984 a dus la eliminarea întregului grup din structurile-cheie ale partidului și statului. În acest context, istoricul a arătat că, deși pot fi identificate trei mari grupuri de complotiști, acestea nu mai aveau capacitatea de a acționa organizat înainte de Revoluție.

Ionuț Cristache: Eu cred că dacă ar fi fost o întâlnire mai mare de 3-4 (oameni), Securitatea ar fi acționat sau dacă s-ar fi creat o masă critică, dacă ar fi avut o acțiune concretă. Adică nu cred că au avansat niciodată, n-au trecut niciodată la pasul următor, astfel încât să fie legitimați cu ideea de complot și de acțiune politică.

Lavinia Betea: Nici nu mai puteau să facă vreun complot, pentru că Militaru fiind descoperit în 1984, dispar toți din structurile de conducere, din CC, din Marea Adunare Națională. Teoretic, așa cum i-ați identificat, au fost 3 mari grupuri de complotiști. Măgureanu-Iliescu, grupul Ioniță și grupul Militaru. Este și grupul Brucan, trebuie să fi existat, trebuie să fi avut și Ion Iliescu un anumit grup, pentru că Roman vine din acel grup. Cine auzise de Petre Roman? Auziseră ceilalți de tatăl lui, Valter Roman.

Rețeaua de putere s-a coagulat rapid după fuga lui Ceaușescu

Lipsa unei acțiuni concrete înainte de 1989 nu înseamnă că nu existau legături pregătite superficial. Lavinia Betea a susținut că, imediat după izbucnirea Revoluției, aceste conexiuni au fost activate, ceea ce explică viteza cu care s-a format noua conducere politică.

Ea a amintit discuțiile purtate de-a lungul timpului cu Alexandru Bârlădeanu și Corneliu Mănescu, ambii semnatari ai „Scrisorii celor șase”, care i-au relatat că știau foarte bine că o schimbare reală nu putea avea loc fără un acord sovietic. În acea perioadă, acești foști lideri erau strict supravegheați și ținuți sub control de Securitate.

Cristache: Că n-au produs o acțiune concretă, asta e fără putință de tăgadă. Dar când a venit Revoluția, e clar că o rețea s-a închegat imediat. Semn că se croșetase la ea, de o formă superficială sau nu.

Betea: Am vorbit mult timp cu Alexandru Bârlădeanu pe această temă. Era un om foarte avizat și cu ceea ce se întâmpla în Uniunea Sovietică. Acești semnatari ai scrisorii celor 6 știau mai bine decât liderii comuniști de generația a doua că nu prea poți să faci nu știu ce mișcări, altfel decât cu acord sovietic. Și vorbeam cu el despre cum anume s-a făcut conducerea în decembrie 1989. Ce i s-a întâmplat lui? Îmi spunea și Corneliu Mănescu, care era pe la Chitila dus în zis domiciliu obligatoriu, cum s-au întâmplat lucrurile cu ei. Bârlădeanu și el păzit, și el după scrisoarea celor 6. Și el cu două echipaje în fața apartamentului, cu securist la ușă. Bate în ușă păzitorul. Soția lui Bârlădeanu tocmai fusese operată de un cancer la plămâni. Nu lăsau nici măcar să vină la ea colegi să o viziteze.

Momentul-cheie al zilei de 22 decembrie 1989

Lavinia Betea a descris momentul plecării lui Ceaușescu cu elicopterul ca fiind decisiv. În acea clipă, potrivit relatărilor primite de la Alexandru Bârlădeanu, restricțiile au fost ridicate brusc, iar foștii lideri izolați au fost anunțați că sunt liberi.

În paralel, persoane apropiate de aceste cercuri au început să se deplaseze către Televiziunea Română. Istoricul a menționat că inclusiv persoane din anturajul lui Ion Iliescu au ajuns rapid în clădire, folosind mașini puse la dispoziție de cunoscuți.

„Dar în ziua de 22 decembrie, cât ce se ridică elicopterul, acela bate, salută foarte respectuos și spune: domnule Bârlădeanu, sunteți liber! Iar după el cine vine, rupt de contactele cu ceilalți? Fiul, care era în Franța, îl suna din când în când. Deci avea și el o ancoră în străinătate. Vine fiica lui adoptivă, care era actriță, cu o mașină a unor colegi și îi spune: Tată, mergem la televiziune. Exact în același timp, la Editura Tehnică se prezintă zisul fiu adoptiv al lui Ion Iliescu. La fel cu o mașină: Mergem la televiziune”, mai explică Lavinia Betea.

Televiziunea Română a devenit centrul real de comandă

Potrivit Laviniei Betea, Televiziunea Română a jucat un rol esențial, devenind centrul de comandă al noii puteri. Ea a subliniat că evenimentele din decembrie 1989 au fost ulterior studiate în institute internaționale de comunicare și analiză strategică, fiind considerate unice prin faptul că au reprezentat o revoluție transmisă în direct și, în același timp, una extrem de sângeroasă.

Istoricul a explicat că, la fel ca în alte momente istorice, controlul asupra principalului mijloc de comunicare a fost decisiv. La televiziune s-au întâlnit diverse personaje, inclusiv cei care făcuseră parte din cercurile de influență ale vechiului regim, iar aparițiile televizate timpurii au contribuit la legitimarea noii conduceri.

„Televiziunea devine centru de comandă. De fapt, evenimentele din decembrie 1989 au fost temă de studiu în mari institute de învățământ din lume specializate în comunicare, sigur și pe servicii speciale. Este unica revoluție în direct și unica revoluție sângeroasă. Televiziunea devine un centru de comandă. Înainte era radio-ul. Atunci când a fost și zisa rebeliune legionară. Problema era să pui mâna pe radio de unde poți să faci anunțurile dorite. Se întâlnesc la televiziune diverși și printre ei sunt și zișii complotiști. Este primul care ajunge pe post Caramitru cu Mircea Dinescu. Cel puțin Caramitru, din câte știu eu, era unul dintre cei care frecventa casa fiului adoptiv al lui Iliescu, casa lui Mihai Bujor Sion și a Ioanei Pavelescu. Îl frecventau și pe Gogu Rădulescu”, conchide istoricul Lavinia Betea.