Cum a operat Alexandru Bălan împotriva României. Legătura fostului adjunct SIS Moldova cu KGB-ul din Belarus

Fostul adjunct al SIS Moldova, Alexandru Bălan, este acuzat de DIICOT de transmiterea de informații secrete către agenți ai KGB Belarus, spionaj și trădare, după ce a folosit identități false, întâlniri clandestine și tehnici digitale avansate pentru a compromite securitatea României și a destabiliza relațiile regionale, arată jurnalistul Dan Andronic într-un articol pentru evz.ro.

Cazul lui Alexandru Bălan, fost adjunct al Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova (SIS RM), a scos la iveală o rețea complexă de spionaj desfășurată în România și Europa Centrală, notează jurnalistul Dan Andronic într-un nou articol pentru evz.ro. Acuzațiile aduse de DIICOT includ transmiterea de informații secrete de stat, tentativă de trădare și divulgarea de date care pun în pericol securitatea națională.

Între 2015 și 2017, Alexandru Bălan a participat la cooperări oficiale cu Serviciul Român de Informații (SRI), obținând acces la informații clasificate de nivel „strict secret”. Aceasta a inclus date despre servicii de informații rusești și planuri de operațiuni militare. Fostul director adjunct al SRI, Romeo-Cristian Bizadea, a confirmat că divulgarea acestor informații putea avea consecințe grave pentru securitatea României.

Chiar după demiterea sa din SIS RM în 2023, Alexandru Bălan a păstrat documente sensibile pe dispozitive personale, punând în pericol siguranța informațională a statului român.

Întâlniri clandestine în Budapesta cu ofițeri KGB

Rechizitoriul DIICOT detaliază întâlniri secrete cu agenți ai KGB Belarus, desfășurate în Budapesta. Prima întâlnire a avut loc în mai 2024, când patru ofițeri KGB au călătorit din Cehia folosind un autoturism cu număr diplomatic și s-au cazat la hotel plătind în numerar. Alexandru Bălan a închiriat un apartament prin Airbnb folosind identități false și pașapoarte fictive. Întâlnirea a durat ore întregi, iar Alexandru Bălan și-a ignorat complet telefonul pentru a evita orice urmă digitală.

Modelul s-a repetat în aprilie 2025, când Alexandru Bălan a întâlnit aceiași agenți KGB în alt apartament din Budapesta, folosind din nou identități false și metode stricte de securitate.

După întâlniri, Alexandru Bălan a desfășurat operațiuni de spălare a banilor primiți pentru trădare. Vizitele repetate la case de schimb valutar din Budapesta aveau scopul de a „curăța” bancnotele și a elimina orice urme financiare. Suma implicată depășea 100.000 de euro, iar explicațiile date familiei indică faptul că proveniența banilor era probabil ilicită.

Alexandru Bălan s-a folosit de tehnici avansate de comunicare criptată

Alexandru Bălan a utilizat metode digitale sofisticate pentru a ascunde comunicarea cu agenții străini. Metoda „drafturilor” permitea transmiterea de mesaje fără a fi expuse serverelor de email. Mesajele erau salvate în ciorne și accesate doar de destinatar, apoi șterse pentru a elimina orice urmă, mai notează jurnalistul, potrivit sursei anterior citate.

De asemenea, Bălan folosea pungi Faraday, programe de criptare precum VeraCrypt și aplicații pentru ștergerea definitivă a datelor, pentru a preveni orice recuperare a informațiilor sensibile.

Din telefoanele lui Alexandru Bălan, anchetatorii au recuperat rapoarte informative redactate în limba rusă, conținând date despre serviciile de informații ucrainene și planuri de manipulare mediatică pentru destabilizarea relațiilor diplomatice dintre România și Republica Moldova. Unele rapoarte propuneau strategii de compromitere a oficialilor români și tensionarea relațiilor internaționale, aliniindu-se intereselor Federației Ruse și Belarusului.

Întregul articol poate fi citit AICI.