Cum a ajuns Ion Țiriac cel mai bogat român: M-a ajutat foamea. Trebuia să inventezi. Oameni săraci încă n-am văzut

Cum a ajuns Ion Țiriac cel mai bogat român: M-a ajutat foamea. Trebuia să inventezi. Oameni săraci încă n-am văzut

SURSA FOTO: Dreamstime/Cum a ajuns Ion Țiriac cel mai bogat român M-a ajutat foamea. Trebuia să inventezi. Oameni săraci încă n-am văzut

Publicat de Ramona-Sandrina Ilie la 30 noiembrie 2025, 20:19

Ion Țiriac a început să facă afaceri încă din copilărie, iar după Revoluția din 1989 a reușit să transforme aceste experiențe timpurii în investiții de succes. Afacerile lansate de el în primii ani ai tranziției economice au pus bazele averii care l-a plasat constant în topul celor mai bogați români și i-au consolidat rolul de jucător influent în mediul economic local.

Cum a ajuns Ion Țiriac cel mai bogat român. Primele experiențe de afaceri

Ion Țiriac este, chiar și în prezent, recunoscut drept unul dintre cei mai bogați români, un statut menținut de-a lungul decadelor. Deși ierarhiile financiare din țară au fluctuat, numele său a rămas constant în topul primilor clasați. Se estimează că averea acumulată de Țiriac prin intermediul diverselor sale companii se ridică la miliarde de euro.

Fostul sportiv nu a început să acumuleze capital doar în anii ’90, ci încă din copilărie. Născut în 1939, Țiriac a povestit într-un interviu pentru Digisport cum primele sale activități comerciale au fost motivate de necesități simple.

„M-a ajutat foamea. E greu să vă spun eu, pentru că e greu să vă identificați cu anii ’50, cum făceai să obţii un colac sau o bucată de pâine. Trebuia să inventezi tot felul de lucruri.

Primele comerțuri pe care le-am făcut era să iei de la Moscova două ceasuri Pobeda şi să le vinzi în ţară cu doi lei, iar cu doi lei să cumperi patru sticle de coniac şi să le vinzi la Moscova cu şase lei şi aşa mai departe”, a relatat Țiriac.

Astfel, încă din primii ani ai maturității, fostul tenisman și-a dezvoltat un simț al afacerilor care avea să-i definească întreaga carieră financiară.

ion tiriac
SURSA FOTO: Dreamstime

Afacerea care i-a consolidat lui Țiriac statutul după 1989

După Revoluția din 1989, Ion Țiriac a profitat de contextul de piață emergent pentru a investi în mai multe sectoare economice. În primii ani ai tranziției, afaceristul a intrat în domenii precum banking, asigurări, retail, imobiliare și sport. De asemenea, a avut implicări financiare în proiecte majore, inclusiv în cadrul grupului METRO.

În 1990, Ion Țiriac a fondat Banca Comercială Ion Țiriac, considerată prima bancă privată din România. Această mișcare a reprezentat un punct de cotitură în cariera sa, oferindu-i acces la capital și resurse care aveau să-i crească semnificativ averea. Ulterior, banca a evoluat, devenind Unicredit Țiriac Bank printr-o asociere cu grupul italian UniCredit.

În 2014, Țiriac a vândut participația de 45,059% pe care o deținea în cadrul băncii către UniCredit, tranzacție estimată la aproximativ 700 de milioane de euro. Această decizie a contribuit substanțial la consolidarea averii sale și i-a permis să-și diversifice investițiile în alte domenii.

Într-un interviu pentru gsp.ro, Ion Țiriac a vorbit despre experiențele sale timpurii și despre raportarea sa la bogăție și sărăcie:

„Bogăția, sărăcia. Sunt niște noțiuni pe care în ziua de astăzi nu prea le avem. Eu oameni săraci încă n-am văzut! Iar cei care nu pot să pună mâna pe-o mătură, aia e treaba lor!

Eu n-am plecat de la mătură, dar am pus zeci de mii de metri pătrați de mochetă. De fiecare dată când organizam Cupa Davis și-aveam și respectabila vârstă de 40 de ani. Și puneam singur mocheta. Cum o făceam eu nu făcea nimeni. Iar dacă nu făceam eu, nu ieșea ca lumea”, a explicat acesta.

Situația actuală a averii lui Țiriac

În ultimii ani, au existat informații conform cărora Ion Țiriac și-ar fi donat întreaga avere. În realitate, acesta are acces la resurse considerabile prin intermediul Fundației Ion Țiriac, condusă de fiul său cel mare, Alexandru Țiriac. Fundația îi permite să facă achiziții și să finanțeze proiecte importante, menținându-și influența în diverse sectoare economice.

Estimările publicate de publicațiile financiare indică o avere a lui Ion Țiriac de aproximativ 2,5 miliarde de dolari (echivalentul a 2,1 miliarde de euro). De-a lungul timpului, a fost constant în topul celor mai bogați români.

Totuși, în contextul evoluției economice și al apariției altor afaceriști importanți, poziția sa în clasamente a variat. În ultimii ani, persoane precum Daniel Dineș, frații Pavăl sau profesorii Ion Stoica și Matei Zaharia au intrat în topul celor mai bogați români, plasându-l pe Țiriac pe locul al treilea într-un clasament recent realizat de surse americane.

Informații articol
Publicat în: Stil de viață
Despre autor
Ramona-Sandrina Ilie

Sunt jurnalist cu peste 18 ani de experiență în presa scrisă și online, specializată în realizarea de interviuri, reportaje și articole de actualitate. De-a lungul carierei, am colaborat cu mai multe redacții și publicații, printre care Orient Românesc, Termene.ro, Elita României, Timpul, Moldova Invest, Curentul Internațional, Revista Timpul, Webcultura, Lumina, Vrancea Media și platforma lui Stelian Tănase. Am abordat o gamă variată de subiecte - de la economie, politică și business până la cultură, educație și teme sociale -, punând accent pe documentarea riguroasă și pe prezentarea clară și echilibrată a informației. Pe lângă activitatea jurnalistică, am participat la evenimente culturale și editoriale naționale și internaționale, am realizat interviuri cu personalități din diverse domenii și am dezvoltat proiecte editoriale, educaționale și culturale proprii. Sunt autor și coautor al mai multor cărți de poezie și proză, precum și al unor proiecte de documentare rezultate în urma cercetării de teren, a experienței directe și a interesului constant pentru istorie, cultură și societate. Motto de viață: „Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!” – Paulo Coelho

Condiții de preluare

Informațiile publicate de capital.ro pot fi preluate de alte publicații online doar în limita a 500 de caractere și cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.