Culisele Forumului de la Davos. Adrian Severin: Se vor aduna, în mare parte, niște submediocri; sunt curios de întâlnirea dintre Trump și „pensionarii” de acolo

Forumul Economic Mondial de la Davos a debutat într-un context marcat de incertitudini globale și de contestarea influenței elitelor tradiționale. Fostul ministru de Externe Adrian Severin susține că ediția din acest an reflectă mai degrabă o defensivă a globalismului decât o capacitate reală de decizie. În opinia sa, Davosul rămâne un simbol al puterii globale, dar cu un impact tot mai limitat asupra politicii internaționale.

Forumul Economic Mondial de la Davos. Adrian Severin analizează transformările acestui format consacrat

Luni, 19 ianuarie, a debutat o nouă ediție a Forumului Economic Mondial de la Davos, eveniment care, de-a lungul deceniilor, a devenit un punct de întâlnire consacrat pentru lideri politici, oameni de afaceri și experți în economie din întreaga lume.

Considerat mult timp un spațiu de decizie cu influență globală, forumul a fost perceput și ca o scenă simbolică a elitelor mondiale. În acest context, fostul ministru de Externe Adrian Severin a analizat semnificația actuală a reuniunii, într-un interviu acordat pentru Evenimentul Zilei, subliniind schimbările profunde prin care trece acest format consacrat.

Elite sub presiune și un rol tot mai defensiv

Adrian Severin a explicat că, în prezent, la Davos se reunesc elite aflate într-o poziție defensivă, supuse unei presiuni globale crescânde, care nu doresc să părăsească scena internațională, chiar dacă influența lor s-a diminuat.

În opinia sa, forumul reflectă mai degrabă efortul acestor elite de a-și conserva poziția decât capacitatea reală de a lua decizii majore pentru viitorul politicii și economiei globale.

„La Davos se strâng acum elite aflate în defensivă, elite supuse unei mari presiuni mondiale, unei presiuni globale, și care, sigur, nu vor să părăsească pur și simplu scena”, spune Severin.

Fostul diplomat a ridicat și problema relevanței actuale a forumului, întrebându-se dacă acesta mai este un spațiu autentic de decizie sau doar un simbol al unei epoci aflate în declin.

Severin a evidențiat tensiunea dintre tradiția Davosului și schimbările politice globale, sugerând că o eventuală confruntare de idei între lideri cu viziuni anti-globaliste, precum Donald Trump, și participanții tradiționali ai forumului ar putea scoate la iveală limitele actuale ale acestui eveniment.

„Sunt curios cum va arăta întâlnirea dintre un anti-globalist, un antidavosian, cum este Donald Trump, bun sau rău, nu contează, dar în orice caz antidavosian, și, ca să spunem așa, ‘pensionarii’ de la Davos, participanții tradiționali ai acestui forum”, s-a întrebat Adrian Severin.

Globalizare versus globalism

În analiza sa, Adrian Severin a făcut o distincție clară între globalizare și globalism. El a arătat că globalizarea este un fenomen obiectiv, rezultat al evoluțiilor economice și tehnologice, în timp ce globalismul reprezintă o ideologie construită pe baza acestui fenomen.

Potrivit fostului ministru, cei care au transformat globalizarea într-o strategie politică antinațională și antidemocratică ar putea încerca să profite de confuzia dintre cele două concepte pentru a-și prelungi influența sau pentru a menține dezbaterea deschisă.

„Globalismul se bazează pe niște realități obiective. Globalizarea ca fenomen obiectiv este reală.

Și bănuiesc că aceia care au transformat fenomenul natural al globalizării într-o ideologie și din ideologie într-o strategie politică antinațională, antipopulară și, până la urmă, antidemocratică vor încerca să profite de confuzia dintre globalizare și globalism pentru a mai salva ceva din teoriile lor sau, cel puțin, pentru a prelungi discuția”, a declarat Severin pentru Evenimentul Zilei.

Cu toate acestea, Adrian Severin s-a arătat sceptic în privința impactului real al ediției din acest an a Forumului Economic Mondial, considerând că Davosul actual nu va avea o relevanță majoră în plan global.

Forumul Davos, sub testul timpului

Referindu-se la evoluția temelor și a participanților de-a lungul anilor, fostul șef al diplomației române a remarcat că, în trecut, la Davos se întâlneau persoane cu un nivel ridicat de inteligență și erudiție, chiar dacă obiectivele lor puteau fi discutabile.

„Încă de la începuturi, la Davos se adunau totuși niște oameni foarte inteligenți. Puteau fi spirite malefice, puteau avea obiective criticabile, dar nu le puteai contesta inteligența și erudiția”, a afirmat fostul ministru de Externe.

În schimb, el apreciază că edițiile recente reunesc, în mare parte, participanți mai puțin remarcabili din punct de vedere intelectual, ceea ce limitează valoarea dezbaterilor.

„Acum se vor aduna, în mare parte, niște submediocri. Din acest punct de vedere, orice temă ar aborda nu cred că va aduce o îmbogățire intelectuală”, adaugă el.

În final, Adrian Severin a concluzionat că forumul va încerca probabil să mențină globalismul într-o formă simbolică, ca o „lampă de veghe”, însă fără capacitatea de a relansa această ideologie. În opinia sa, Davosul rămâne un simbol al întâlnirilor elitelor mondiale, dar impactul său concret asupra politicii globale este tot mai redus.

„Probabil vor încerca să mai mențină o lampă de veghe asupra globalismului, dar nimic mai mult decât atât. Nu cred că în acest moment pot relansa ideologia globalistă și politica aferentă ei. Nu e nici contextul potrivit și nu sunt nici oamenii care să o poată face.

(Forumul de la Davos rămâne un) simbol al întâlnirilor elitei mondiale, însă impactul său concret asupra politicii globale pare să fie din ce în ce mai limitat”, a concluzionat Adrian Severin.