UPDATE Curtea de Apel București a luat decizia: Comitetul lui Bolojan pentru justiție merge mai departe

Curtea de Apel București a decis că comitetul pentru analiza legilor din justiție, înființat de Ilie Bolojan, rămâne activ. Cererea de suspendare depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de Elena Radu, a fost respinsă joi, 15 ianuarie 2026.

UPDATE, ora 12:30 Curtea de Apel București a luat decizia: Comitetul lui Bolojan pentru justiție merge mai departe

Comitetul pentru analiza legilor din justiție, înființat de Ilie Bolojan, rămâne în funcțiune. Curtea de Apel București a respins joi cererea de suspendare a acestui comitet, depusă de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, condusă de avocata Elena Radu. Decizia poate fi atacată cu recurs în 5 zile.

Instanța a considerat că reprezentanta CASD nu avea calitate procesuală să ceară suspendarea și că cererea depusă împotriva Guvernului și Secretariatului General al Guvernului nu avea bază legală. În schimb, cererile de intervenție ale unor asociații precum Forumul Judecătorilor, Voci pentru Democrație și Justiție, Declik sau Funky Citizens au fost admise.

Decizia a fost pronunțată pe 15 ianuarie 2026 și poate fi contestată la Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București.

„Respinge excepţia lipsei calităţii de reprezentant al dnei Elena Radu pentru reclamanta CASD, ca neîntemeiată. Respinge excepţiile lipsei calităţii procesuale active şi lipsei de interes a reclamantei, ca neîntemeiate. Admite excepţiile lipsei calităţii procesuale pasive a pârâţilor Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului.

Respinge cererea formulată în contradictoriu cu pârâţii Guvernul României şi Secretariatul General al Guvernului, ca fiind introdusă împotriva unor persoane fără calitate procesuale pasivă. Respinge cererea de suspendare a executării Deciziei nr.574/2025 formulată în contradictoriu cu pârâtul PRIM-MINISTRUL ROMÂNIEI, ca neîntemeiată.

Admite cererile de intervenţie accesorie formulate în interesul pârâtului de către intervenientele Asociaţia FORUMUL JUDECĂTORILOR DIN ROMÂNIA, Asociaţia VOCI PENTRU DEMOCRAŢIE ŞI JUSTIŢIE, Cancelaria Prim-Ministrului, Asociaţia DECLIC şi Asociaţia FUNKY CITIZENS. Anulează cererea de intervenţie accesorie în interesul pârâţilor formulată de intervenienta Panioglu Daniela

. Cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se depune la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată azi, 15.01.2026, prin punerea solu?iei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei”, se arată în hotărârea CAB.

CSM susține că întâlnirea de la Guvern nu a clarificat scopul și funcționarea comitetului pentru legislația în justiție

Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) informează că întâlnirea de la Guvern despre comitetul care analizează legile din justiție nu a răspuns la întrebările importante despre scopul real al comitetului, cum funcționează și dacă este legitim.

Pe 14 ianuarie 2026, judecătorii Claudiu Drăgușin și Alin Ene, trimiși de Secția pentru judecători, au participat la o întâlnire la Guvern ca să evalueze dacă acest comitet este util și care este scopul lui. Discuțiile s-au concentrat doar pe probleme administrative, cum ar fi dosarele electronice sau lipsa de personal, și nu pe atribuțiile reale ale comitetului, care ar trebui să fie stabilite de decizia prim-ministrului nr. 574/2025. În plus, atribuțiile propuse de comitet se suprapun cu cele ale altor instituții din sistemul judiciar, cum ar fi CSM, Ministerul Justiției sau Comitetul de Management Strategic.

CSM spune că legile care urmează să fie discutate nu sunt clare, nu se știe cine le-a propus și arată lipsă de seriozitate și neînțelegere a realităților din justiție. De exemplu, o propunere spune că, dacă un judecător lipsește mai mult de 30 de zile din motive medicale, completul de judecată se desființează automat și dosarele sunt repartizate aleatoriu. Asta contrazice ideea de păstrare a continuității completului și ar însemna că probele ar trebui reluate pentru toate dosarele judecătorului respectiv.

Judecătorii spun că întâlnirile nu au clarificat cine stabilește scopul comitetului, cum funcționează și dacă este legal. Nu s-a explicat nici cum au fost selectați participanții și de ce unele asociații au fost invitate, iar altele nu.

De asemenea, nu s-a spus cine face agenda întâlnirilor și cum ajung subiectele pe ordinea de zi. Reprezentanții CSM consideră că acest comitet este neclar, pentru că nu există o lege care să îi definească statutul, atribuțiile, limitele mandatului sau relația cu alte autorități din justiție.

„La data de 14 ianuarie 2026, domnii judecători Claudiu Drăguşin şi Alin Ene, mandataţi de Secţia pentru judecători, au participat, la sediul Guvernului, la o întâlnire în vederea evaluării utilităţii şi scopului demersului iniţiat de Prim-ministrul României prin constituirea Comitetului de analiză a legislaţiei în domeniul justiţiei. Discuţia a privit teme exclusiv administrative (Ecris 5, dosarul electronic, deficitul de personal etc.), în afara atribuţiilor Comitetului stabilite de art. 3 din Decizia Prim-ministrului nr. 574/19.12.2025, şi care acaparează atribuţiile forurilor instituţionale legale ale sistemului judiciar, respectiv Consiliul Superior al Magistraturii, Comitetul de Management Strategic sau Ministerul Justiţiei.

Spre exemplu, una dintre propuneri, deşi pleacă de la afirmata idee a necesităţii păstrării continuităţii completului de judecată, vizează cazul absenţei mai mari de 30 de zile a judecătorului, aflat în concediu medical, situaţie în care completul se va desfiinţa automat şi dosarele vor fi repartizate aleatoriu, obţinându-se tocmai efectul contrar al afirmatei propuneri, respectiv readministrarea probatoriului în toate dosarele judecătorului respectiv.

Discuţiile purtate nu au oferit răspuns la întrebări legitime şi esenţiale cu privire la obiectivul real al Comitetului, la modul lui de funcţionare şi la legitimitatea sa.

Nu s-a putut clarifica nici care au fost criteriile de selecţie a invitaţilor, de ce unele asociaţii profesionale au fost invitate şi altele nu.

Nu s-a precizat nici cine face agenda Comitetului, şi nici cum ajung temele de discuţie pe agendă. Reprezentanţii Secţiei pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire şi funcţionare a acestui Comitet, în condiţiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competenţele, limitele mandatului sau raporturile cu autorităţile constituţionale ale sistemului judiciar”, au transmis oficialii CSM.

Secția pentru judecători avertizează că participarea la comitet fără cadru legal și transparent riscă să dea impresia de legitimitate falsă

Judecătorii spun că lipsa unei reguli clare face imposibil de înțeles ce rol are acest comitet și transformă întreaga inițiativă într-un mecanism informal, fără bază legală.

Secția pentru judecători consideră că participarea la un astfel de proces, care este neclar, netransparent și fără fundament legal, poate da impresia că este legitim, deși în realitate nu este credibil și nu respectă regulile unui dialog instituțional real.

CSM subliniază că nu refuză discuțiile pentru îmbunătățirea legilor (cum ar fi procedura de promovare, componența colegiilor de conducere sau numirea vicepreședinților prin concurs), dar acestea trebuie făcute într-un cadru clar, legal, calm și profesionist, cu participarea celor interesați, nu într-un context ambiguu, netransparent și cu scopuri nedeclarate.

„În aceste condiţii, Secţia pentru judecători apreciază că participarea la un asemenea demers, marcat de ambiguitate instituţională, lipsă de transparenţă, absenţa unei fundamentări legale şi ignorarea deliberată a autorităţilor consacrate ale sistemului judiciar, riscă să confere o aparenţă de legitimitate unui proces lipsit de credibilitate şi de garanţiile minime ale unui dialog instituţional real.

Secţia de judecători reafirmă că nu refuză dialogul pentru îmbunătăţirea cadrului normativ (procedura de promovare, componenţa colegiilor de conducere, numirea prin concurs a vicepreşedinţilor etc.), însă rămâne la ideea că astfel de discuţii trebuie purtate într-un cadru clar, legal, de calm instituţional, între profesionişti, cu participarea zonelor din societate interesate, iar nu pe fond de emoţie publică, într-un cadru ambiguu, netransparent, cu scopuri nedeclarate”, acuză CSM.

Guvernul anunță audit al repartizării dosarelor și plan pe 5 ani pentru deficitul de personal în instanțe și parchete

A doua întâlnire a comitetului pentru revizuirea legilor din justiție a avut loc miercuri la Palatul Victoria. La final, Guvernul a anunțat că acest comitet a decis:

• să facă un audit independent al modului în care se repartizează aleatoriu dosarele în justiție;
• să pregătească un plan pe 5 ani pentru a rezolva lipsa de personal din instanțe și parchete;
• să creeze un proiect pentru reorganizarea hărții judiciare, desființând instanțele care au prea puține cazuri.