CSM depune plângere penală împotriva Oanei Gheorghiu. Vicepremierul ar fi incitat la ură pe tema pensiilor magistraților

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a depus, luni, o plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de incitare la ură și discriminare, după declarațiile acesteia privind pensiile magistraților. Instituția susține că afirmațiile făcute într-un interviu televizat ar fi atacat independența justiției și ar fi alimentat un discurs periculos împotriva corpului magistraților, în timp ce vicepremierul a justificat că și-a exprimat o opinie personală.

CSM acuză un „discurs periculos” și atac la independența justiției

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a anunțat luni, 10 noiembrie, că a depus o plângere penală pentru incitare la violență, ură sau discriminare, ca reacție la declarațiile făcute de vicepremierul Oana Gheorghiu într-un interviu televizat. Reprezentanții instituției au afirmat că afirmațiile vicepremierului ar fi încălcat independența justiției și statutul magistraților „într-un mod iresponsabil și populist”.

Într-un comunicat transmis presei, CSM a explicat că declarațiile Oanei Gheorghiu, formulate într-un context emoțional și cu referire la fonduri alocate copiilor bolnavi, nu pot fi considerate simple opinii personale, deoarece provin de la un membru al puterii executive. Potrivit instituției, comparația făcută între sumele destinate minorilor și garanțiile financiare ale independenței magistraților reprezintă o încercare de manipulare și de antagonizare a societății față de corpul profesional al judecătorilor și procurorilor.

Oficialii Consiliului au susținut că un astfel de discurs alimentează ura și discriminarea, fiind „un atac direct la o putere constituțională”.

Ei au mai precizat că independența financiară a magistraților nu constituie un privilegiu, ci o garanție a faptului că drepturile cetățenilor sunt apărate de profesioniști ai dreptului care acționează liber de orice influență politică sau economică.

„Consiliul Superior al Magistraturii condamnă ferm declaraţiile vicepremierului Oana Gheorghiu formulate în cadrul unui interviu televizat, prin care independenţa justiţiei şi statutul magistraţilor au fost încălcate într-un mod iresponsabil şi populist. Afirmaţiile formulate deliberat într-o notă caracterizată de vector emoţional, cu referire la fonduri alocate pentru minori afectaţi de patologii grave, şi comparaţia între situaţia acestora şi garanţiile financiare de independenţă a justiţiei nu pot fi simple opinii personale atunci când provin de la un reprezentant al puterii executive.

Opoziţia artificială între magistraţi şi «copilul flămând căruia i se ia de la gură» este o manipulare şi o încercare de a deturna nemulţumirile publice spre justiţie, plasând nereal şi artificial asigurarea resurselor financiare în relaţie directă cu independenţa financiară a magistraţilor.

Independenţa justiţiei, care include şi garanţia financiară, astfel cum statuează întreaga jurisprudenţă europeană, nu reprezintă un privilegiu acordat magistraţilor în detrimentul altor persoane, ci este garanţia constituţională a societăţii democratice că drepturile fiecărui cetăţean vor fi apărate de către profesionişti ai dreptului liberi de orice influenţe şi respectate în raport de orice încălcare, inclusiv cele săvârşite de stat”, au transmis reprezentanții CSM într-un comunicat oficial.

Instituția cere Guvernului „decență și echilibru” în discursul public

CSM a subliniat că Guvernul, ca reprezentant al puterii executive, are obligația de a consolida independența justiției și de a colabora loial cu sistemul judiciar, nu de a-l discredita în spațiul public. În acest sens, Consiliul a făcut apel la membrii Guvernului să păstreze un ton echilibrat și responsabil în declarațiile publice, evitând formulările emoționale care pot submina încrederea în justiție.

În același comunicat, instituția a anunțat că a sesizat organele competente pentru a verifica posibila săvârșire a infracțiunii de incitare la ură, violență sau discriminare, conform articolului 369 din Codul Penal. Plângerea penală are la bază, potrivit CSM, conținutul concret al declarațiilor Oanei Gheorghiu și efectele sociale produse de acestea asupra imaginii și prestigiului magistraților.

Reprezentanții Consiliului au subliniat că, într-un stat de drept, atacurile împotriva unei puteri constituționale reprezintă un pericol real pentru echilibrul instituțional și pot genera un climat de neîncredere între cetățeni și justiție. Ei au cerut Guvernului „să nu formuleze judecăți iresponsabile pe fond exclusiv emoțional” și au avertizat că asemenea declarații riscă să incite populația la ură împotriva judecătorilor și procurorilor.

„Puterea executivă, reprezentată de Guvern, are obligaţia într-un stat de drept să consolideze justiţia, nu să o discrediteze, şi să colaboreze instituţional în mod loial cu puterea judecătorească pentru bunul mers al societăţii democratice.

În raport cu declaraţiile doamnei vicepremier, faţă de conţinutul concret şi efectele acestora în plan social la adresa imaginii şi prestigiului funcţiei de magistrat, Consiliul Superior al Magistraturii a decis sesizarea organelor abilitate pentru efectuarea de cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de incitare la violenţă, ură sau discriminare prevăzută de dispoziţiile art. 369 din Codul Penal.

Consiliul solicită pe această cale reprezentanţilor puterii executive să păstreze echilibrul şi decenţa în discursul public şi să nu formuleze judecăţi iresponsabile pe fond exclusiv emoţional care să submineze nu doar independenţa justiţiei, ci şi respectul datorat acesteia într-un stat de drept, cu consecinţa incitării populaţiei la ură împotriva judecătorilor şi procurorilor”, a transmis CSM.

Replica Oanei Gheorghiu: pensiile magistraților, „un Caritas care nu putea dura la nesfârșit”

În interviul care a generat reacția CSM, vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat că înțelege dificultatea magistraților de a renunța la veniturile ridicate din pensiile de serviciu, dar a comparat acest sistem cu un „Caritas care nu putea dura la nesfârșit”. Ea a precizat că oamenii raționali ar trebui să recunoască faptul că aceste beneficii financiare nu pot fi sustenabile la nesfârșit și că fiecare privilegiu se reflectă într-o pierdere în altă parte a bugetului.

Vicepremierul a explicat că sumele alocate pentru pensiile speciale provin din resurse publice care ar putea fi redirecționate către domenii mai vulnerabile, cum ar fi sănătatea sau protecția copiilor. Ea a susținut că magistrații ar trebui să reflecteze asupra „găurii” create în bugetul de stat prin menținerea acestor privilegii și să evalueze care ar fi, în opinia lor, un compromis acceptabil.

„Orice privilegiu îl are cineva înseamnă în partea cealaltă o gaură. Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani, în termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii”, a afirmat Oana Gheorghiu.

Potrivit declarațiilor sale, fondurile folosite pentru plata pensiilor de serviciu nu provin „din aer”, ci sunt preluate din alte segmente bugetare, uneori chiar din resurse destinate copiilor aflați în dificultate sau spitalelor care se confruntă cu lipsa medicamentelor. Gheorghiu a considerat că societatea ar trebui să revină la „conștiința de cetățean” și la o discuție deschisă despre responsabilitatea socială a tuturor categoriilor profesionale, inclusiv a magistraților.

Oficialul a precizat că opinia sa nu are caracter instituțional și că a exprimat-o ca o părere personală, pentru că nu are atribuții în Guvern pe această direcție.

„Dacă banii ăia trebuie să se ducă la ei pentru că îşi dau sentinţe îi iau de undeva şi îi pot lua de la gura unui copil care se culcă flămând, de la bugetul unui spital care nu are medicamente, banii ăia nu se tipăresc şi vin din aer, vin de undeva.

Şi poate că asta nu înţeleg oamenii: că atunci când primeşti privilegii, ca tu să ai privilegii cineva e lăsat în urmă. Poate că ar trebui să ne întoarcem un pic la conştiinţa asta de cetăţeni, să o avem şi să vorbim deschis: orice privilegiu îl are cineva, înseamnă în partea cealaltă o gaură.

Să se gândească ce gaură ar fi pentru ei acceptabilă ca să continue să-şi ia aceşti bani. În termenii ăştia aş discuta deschis cu magistraţii, eu nu am acest rol, e pur o părere personală”, a mai afirmat Oana Gheorghiu.