Criză socială! Adrian Câciu critică bugetul lui Bolojan: Nu răspunde șocului inflaționist și ignoră vulnerabilii

Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, avertizează că bugetul propus de Ilie Bolojan nu răspunde șocurilor inflaționist și recesionist și ignoră persoanele vulnerabile, în contextul a șase luni consecutive de scădere a consumului în România, date confirmate de INS.

Adrian Câciu avertizează că bugetul lui Ilie Bolojan nu răspunde șocurilor inflaționist și ignoră vulnerabilii

Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, avertizează că datele publicate de INS privind scăderea consumului populației pentru a șasea lună consecutiv indică faptul că România se confruntă cu o criză socială profundă. Potrivit acestuia, situația reflectă nu doar fenomene statistice, ci o recesiune reală, iar presiunile economice sunt tot mai acute.

Câciu a precizat, pe contul său de Facebook, că bugetul public propus de premierului Ilie Bolojan nu răspunde la două șocuri majore cu care se confruntă țara: cel inflaționist și recesionist și cel generat de conflictul din Iran. El a subliniat că, deși bugetul a fost întârziat, nu au fost luate măsuri compensatorii, iar proiectul actual este, în opinia sa, unul contabil, construit pentru a se închide „din pix” pe fonduri europene.

Fostul ministru a atras atenția că bugetul se bazează pe o prognoză veche, care nu include recesiunea actuală, și a întrebat de ce nu a fost elaborat mai devreme, dacă era construit pe o previziune depășită. El a criticat alocarea fondurilor, menționând că magistrații beneficiază de venituri medii de aproximativ 18.000 de lei net pe lună, în timp ce persoanele vulnerabile nu primesc sprijin adecvat.

Câciu a avertizat că, deși Consiliul Fiscal ar putea susține că veniturile nu au fost supraestimate, există un risc de nerealizare a unor venituri, în special din PNRR, de aproximativ 1,4% din PIB, ceea ce, în opinia sa, reprezintă o situație gravă.

„Criză socială! Comunicatul INS de astăzi referitor la căderea amplă a consumului populatiei pentru a șasea lună consecutiv ne arată ce se ascunde de 5 luni de zile: România a intrat și trece printr-o criză socială, iar presiunea recesionistă este tot mai acută. Adică nu avem ceva tehnic, statistic ci recesiune în toată regula.

Fapt care mă aduce la a discuta primele elemente despre propunerea de buget publicată de Bolojan:
1. Cel mai important: bugetul nu răspunde la două șocuri pe care le trăim:
a. Șocul infaționist și recesionist;
b. Șocul conflictului din Iran.

Ai fi presupus că, daca tot nu s-a venit cu bugetul până acum, ar fi trebuit să se vină cu măsuri în sensul asta. Nu exista. E un buget contabil, facut sa se inchidă din pix, pe fonduri europene.

2. Este un buget care se bazează pe o prognoză veche, care nu lua in calcul recesiunea! Se pune intrebarea: de ce nu l-au făcut în decembrie daca tot l-au construit pe o prognoză depăsita? Sa nu imi spuneti ca au asteptat „masurile pe administratie” că vă trimit sa vedeti cât sunt cheltuielile de personal proiectate pentru 2026 pe total buget general consolidat..🙂.

3. Se dau bani la magistrati dar nu se gasesc bani pentru cei care sunt cu adevarat vulnerabili. Venitul mediu la magistrati este de cca 18.000 lei net/lună

4. Desi, probabil, Consiliul Fiscal ne va spune ca nu s-au supraestimat veniturile(a mai facut asta o singura dată, in 2021, cand bugetul a fost prezentat tot in martie, de acelasi ministru de finante ca si acum si ne-am trezit cu o criza socială-ca și acum), exista un risc de nerealizare a unor venituri(in special din PNRR, dar nu numai) de 1,4% din PIB.

Nu este deloc bine! Din contră, e grav!”, a scris Câciu.

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul scade cu 25,3% în ianuarie 2026, față de decembrie 2025

Conform datelor publicate astăzi de Institutul Național de Statistică (INS), volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a înregistrat o contracție puternică în ianuarie, marcând un început de an dificil pentru sectorul serviciilor.

În proiectul Legii bugetului, Guvernul Bolojan estimează o creștere a PIB-ului de 0,6%, însă, în contextul a șase luni consecutive de scădere a consumului, acest obiectiv pare mai degrabă o dorință decât o realitate realizabilă. După efervescența consumului din decembrie, ianuarie 2026 a adus o prăbușire a vânzărilor: volumul cifrei de afaceri, ca serie brută, a scăzut cu 25,3% față de ultima lună a anului trecut. Chiar și după ajustarea pentru numărul de zile lucrătoare și sezonalitate, declinul rămâne semnificativ, cu -3,7%.

Cea mai mare scădere s-a înregistrat în sectorul produselor nealimentare, care a consemnat un minus brut de 27,7%, urmat de comerțul cu carburanți, cu -26,6%. Nici produsele alimentare nu au fost ferite de tendința descendentă, înregistrând o reducere de 21,5%.

Dincolo de efectul sezonier de după sărbători, datele indică o slăbiciune structurală a consumului față de aceeași perioadă a anului trecut. Comparativ cu ianuarie 2025, volumul total al afacerilor din comerț a scăzut cu 9,1% (serie brută) și cu 6,5% (serie ajustată).

Pe sectoare, scăderile anuale ajustate sunt:

• produse nealimentare: -7,9%;
• carburanți: -4,8%;
• produse alimentare, băuturi și tutun: -3,0%.

Guvernul Bolojan menține prognoza de creștere economică de 1% pentru 2026

Fostul premier al României, Florin Cîțu, a afirmat, la rândul său, că consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026, marcând a șasea lună consecutivă de scădere. Potrivit acestuia, Guvernul Bolojan continuă să promoveze o estimare de creștere economică de 1% pentru 2026, bazată pe date anterioare trimestrului IV din 2025 și fără a ține cont de noile date privind consumul publicate recent.

Cîțu a subliniat că atunci când principalul motor al economiei înregistrează șase luni consecutive de scădere, menținerea unei prognoze neschimbate nu mai poate fi considerată analiză economică, ci se transformă într-o formă de propagandă.

„Consumul s-a prăbușit în ianuarie 2026. A șasea lună consecutivă de scădere!!!!

Și totuși, guvernul continuă să vândă o estimare de creștere economică de 1% pentru 2026, construită înainte de apariția datelor pentru trimestrul IV din 2025 — ca să nu mai vorbim de datele publicate astăzi despre consum.

Când principalul motor al economiei cade șase luni la rând, iar prognoza oficială rămâne neschimbată, nu mai vorbim despre analiză economică. Vorbim despre propagandă”, a scris Cîțu pe contul său de Facebook.