Criza politică amplifică presiunile asupra cursului valutar și dobânzilor
Criza politică influențează direct indicatorii economici esențiali, iar primele semnale sunt deja vizibile în evoluția cursului valutar și a costurilor de finanțare. România se confruntă cu o dependență ridicată de capitalul extern, iar instabilitatea politică accentuează percepția de risc în rândul investitorilor.
În acest context, profesorul de economie atrage atenția la Digi24 asupra vulnerabilităților structurale.
„În momentul de față, având un deficit bugetar mare, depindem foarte mult de finanțare. Jumătate din datoria publică a României este externă, deci depindem de finanțatorii internaționali”, a declarat economistul.
Creșterea costurilor de împrumut apare ca o consecință directă a lipsei de stabilitate politică, într-un moment în care piețele sunt deja sensibile la riscuri globale.
„Creditorii se vor uita foarte circumspect la tine și îți vor crește dobânda. Probabil că va crește dobânda imediat, un punct procentual, va crește și dobânda pe piața internă. Ceea ce înseamnă că automat cetățenii vor plăti rate mai mari”, a explicat Păun.
Efectele se propagă rapid și asupra cursului valutar, în special în condițiile în care statul are nevoie constantă de valută pentru a-și acoperi obligațiile externe.
„Statul, pentru a-și plăti ratele externe, va veni, va emite lei și va cumpăra valută de aici. Asta va duce automat la o creștere de curs de schimb”.
Impact direct asupra populației: rate mai mari și risc de depreciere accelerată
Criza politică nu rămâne la nivel macroeconomic, ci se transmite rapid către populație, prin creșterea ratelor la credite și scumpirea importurilor. Indicatorii ROBOR și IRCC sunt expuși unor ajustări imediate, pe fondul presiunilor din piața financiară.
În analiza sa, economistul subliniază că aceste efecte sunt inevitabile.
„Da, instantaneu. Va crește și ROBOR sau IRCC, pentru că statul se finanțează foarte mult și de pe piața internă”, a spus acesta.
Pe termen scurt, deprecierea leului ar putea deveni accelerată dacă instabilitatea persistă.
„Eu cred că va sări lejer cursul de schimb către 5,3–5,4 lei doar dintr-o astfel de criză, mai ales dacă ea se va prelungi fără o soluție viabilă la orizont”, a declarat acesta.
Riscurile sunt amplificate de posibilitatea retrogradării ratingului de țară.
„Există o probabilitate foarte mare să fim trecuți în junk. Suntem la buza prăpastiei și avem perspectivă negativă de la toate agențiile de rating. O trecere în junk va însemna instantaneu o retragere de pe piața românească undeva pe la 40–50 de miliarde de euro, care va aduce încă o presiune suplimentară pe cursul de schimb”, a explicat economistul.
Într-un astfel de scenariu, deprecierea ar putea deveni severă.
„Cursul va sări de 6–7 lei, fără nicio problemă, pentru că nu există suficientă valută disponibilă care să facă față unor astfel de transferuri”, a spus Păun.
Investițiile și stabilitatea economică, afectate de lipsa predictibilității
Criza politică afectează pe termen lung credibilitatea României în fața investitorilor, într-un moment în care economia are deja nevoie de capital și stabilitate. Lipsa de predictibilitate este identificată drept unul dintre cele mai mari riscuri.
În evaluarea situației, economistul indică o problemă structurală majoră.
„Odată ce-ți pierzi credibilitatea, investitorii nu se vor mai uita atât de bine la tine. Și așa avem o problemă cu investitorii străini și cu investitorii locali”.
Comparațiile cu alte state din regiune sunt considerate nerelevante în acest context.
„Bulgaria este în euro și are consiliu monetar. Bulgaria nu putea tipări monedă pentru prostiile politicienilor. Are un alt tip de sistem economic. Bulgarii nu erau într-o situație de deficit excesiv cum suntem noi, nu erau într-o situație de stagnare economică și nu aveau inflație persistentă cum avem noi”, a spus economistul.
Pe fondul acestor vulnerabilități, riscul unei crize economice majore devine tot mai ridicat.
„Riscul este foarte mare, pentru că acum avem datorie publică aproape de 60% din PIB și deficite mult mai mari ca valoare absolută. Este nevoie de politicieni curajoși, care să fie puși pe muncă și să facă ceea ce și-au asumat, pentru că altfel riscăm să împingem România într-un haos economic greu de controlat”, a avertizat Cristian Păun.
Datele economice recente confirmă fragilitatea contextului: deficitul bugetar a ajuns la 7,65%, iar estimările indică o creștere economică modestă, de doar 0,7%. În aceste condiții, evoluția crizei politice rămâne un factor decisiv pentru stabilitatea financiară a țării.
Tabel sinteză – Impactul crizei politice asupra economiei:
| Domeniu afectat | Efect principal | Impact estimat |
|---|---|---|
| Curs valutar | Deprecierea leului | 5,3–5,4 lei / posibil 6–7 lei |
| Dobânzi | Creștere costuri de finanțare | +1 punct procentual sau mai mult |
| Credite populație | Rate mai mari | Creștere ROBOR și IRCC |
| Investiții | Scăderea atractivității | Retragere capital extern |
| Rating de țară | Risc retrogradare „junk” | Pierderi de 40–50 miliarde euro |
| Economie generală | Încetinire / risc criză | Creștere economică estimată: 0,7% |
