Criza energetică lovește economia UE. BCE: Nu este un eveniment izolat. Este cea mai recentă criză dintr-o serie de perturbări

Noua criză energetică generată de conflictul din Orientul Mijlociu ar putea împinge economia zonei euro într-un scenariu de tip stagflaționist, avertizează Yannis Stournaras, membru în boardul Banca Centrală Europeană. Oficialul subliniază riscurile simultane de creștere a inflației și încetinire economică.

BCE: Șoc energetic cu efecte asupra inflației și creșterii economice

Criza energetică declanșată de războiul din Orientul Mijlociu este de natură stagflaționistă, afectând simultan dinamica prețurilor și ritmul economiei, potrivit lui Yannis Stournaras, citat de Profit.ro.

„Şocul actual al preţurilor la energie este unul de natură stagflaţionistă”, a declarat oficialul în cadrul conferinței Economist Romania Government Roundtable 2026, organizată la București de grupul The Economist.

De la debutul conflictului dintre Statele Unite / Israel și Iran, prețurile la energie au crescut semnificativ. Gazele naturale s-au scumpit cu peste 70%, iar petrolul Brent a înregistrat un avans de aproximativ 50%, pe fondul perturbărilor din Strâmtoarea Ormuz și al atacurilor asupra infrastructurii energetice din Golful Persic.

Prognoze: inflație mai mare și creștere economică mai slabă

În acest context, inflația din zona euro ar putea urca pe termen scurt până la 3,1% în trimestrul al doilea, în timp ce creșterea economică este estimată să încetinească la aproximativ 0,9% în 2026.

„Politica monetară va trebui să navigheze prin această incertitudine. Dacă războiul va continua pentru o perioadă prelungită, zona euro s-ar confrunta cu un mediu macroeconomic mai advers decât cel care reiese din proiecţiile de bază ale BCE, cu o creştere mai slabă şi o inflaţie mai mare şi mai persistentă”, a explicat Stournaras.

Dilema băncilor centrale în fața șocurilor de ofertă

Oficialul BCE atrage atenția asupra unei dileme majore pentru băncile centrale: cum să combată inflația generată de factori externi, fără a agrava încetinirea economică.

Experiența recentă a inflației ridicate, din perioada 2021–2022, influențează deja comportamentul actorilor economici.

„De data aceasta, amintirea inflaţiei de două cifre este recentă, aşadar producătorii şi salariaţii nu vor reacţiona probabil la fel de încet ca în episodul anterior. Aceştia s-au obişnuit mult mai bine cu o inflaţie mai mare”, spune Stournaras.

Riscul creșterii așteptărilor inflaționiste

Un risc major îl reprezintă ancorarea unor așteptări inflaționiste mai ridicate în economie, ceea ce ar putea complica intervenția autorităților monetare.

„Implicaţiile asupra politicilor sunt clare. Dacă ar apărea semne că efectele de runda a doua câştigă teren sau că aşteptările inflaţioniste încep să crească, BCE va trebui să reacţioneze rapid pentru a se asigura că presiunile inflaţioniste nu se înrădăcinează în aşteptări”, a avertizat oficialul.

BCE, într-o poziție mai solidă decât în criza anterioară

În comparație cu perioada 2021–2022, Banca Centrală Europeană se află într-o poziție mai favorabilă. Inflația a fost apropiată de ținta de 2% în ultimul an, iar dobânda la facilitatea de depozit a ajuns la 2%, față de nivelul negativ de -0,5% din 2022.

„BCE este printre puţinele bănci centrale care au reuşit să readucă inflaţia la ţintă, realizând în acelaşi timp o «aterizare lină»”, a declarat Stournaras.

Nevoia de reforme și integrare economică în UE

Oficialul BCE consideră că actuala criză este un semnal de alarmă pentru Uniunea Europeană, care trebuie să accelereze reformele structurale.

„Criza energetică cu care se confruntă zona euro astăzi nu este un eveniment izolat. Este cea mai recentă dintr-o serie de perturbări care ar trebui să servească drept un alt semnal puternic de alarmă, subliniind nevoia urgentă de schimbări instituţionale”, a subliniat acesta.

Printre soluțiile propuse se numără aprofundarea integrării economice, eliminarea barierelor interne, finalizarea uniunii bancare și emiterea de datorie comună la nivel european.

Politicile fiscale trebuie să rămână prudente

În paralel, Stournaras atrage atenția asupra rolului politicilor fiscale, care trebuie calibrate atent pentru a nu amplifica dezechilibrele.

„Orice răspuns fiscal la şocul preţurilor la energie ar trebui să fie temporar, ţintit şi adaptat. Finanţele publice sustenabile rămân o condiţie prealabilă pentru rezilienţa economică pe termen lung”, a concluzionat oficialul BCE.