Criza energetică devine o amenințare globală majoră. AIE: Nicio ţară nu va fi ferită de efecte

Criza energetică globală se adâncește rapid pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat masiv producția și transportul de petrol și gaze. Agenția Internațională a Energiei avertizează că pierderile au ajuns la aproximativ 11 milioane de barili pe zi. Situația este considerată mai gravă decât marile șocuri petroliere din anii ’70. Oficialii atrag atenția că impactul va fi resimțit la nivel mondial, fără excepții.

Criza energetică actuală depășește șocurile istorice și lovește piața globală de petrol

Criza energetică actuală a atins un nivel fără precedent în ultimele decenii, depășind chiar impactul cumulat al marilor crize petroliere din anii 1970, potrivit evaluărilor făcute de Agenția Internațională a Energiei. Conflictul din Orientul Mijlociu a afectat grav atât producția, cât și transportul de hidrocarburi, generând un dezechilibru major în piața globală.

Directorul instituției, Fatih Birol, a explicat că pierderile actuale sunt estimate la aproximativ 11 milioane de barili de petrol pe zi, un nivel care depășește clar precedentul istoric.

„Această criză echivalează, în acest moment, cu două crize petroliere și un colaps al pieței gazelor la un loc”, a spus Birol, citat de Le Figaro.

Oficialul a detaliat diferențele față de crizele din trecut, subliniind că fiecare dintre episoadele majore din anii ’70 a generat pierderi de aproximativ cinci milioane de barili pe zi.

„Până în prezent, am pierdut 11 milioane de barili pe zi, adică mai mult decât în cele două mari crize petroliere la un loc”, a afirmat el.

În același context, Birol a atras atenția și asupra efectelor cumulative ale conflictelor recente, inclusiv invazia Rusiei în Ucraina din 2022, care au destabilizat suplimentar piețele energetice.

Pe lângă pierderile directe de producție, infrastructura energetică din regiune a suferit daune severe. Cel puțin 40 de obiective au fost „grav sau foarte grav avariate” în nouă țări, în urma atacurilor militare și a represaliilor. Potrivit AIE, situația are potențialul de a se deteriora rapid dacă tensiunile continuă să escaladeze.

„Economia mondială se confruntă cu o ameninţare majoră şi sper din tot sufletul că această problemă va fi rezolvată cât mai curând posibil”, a adăugat Birol.

Blocaj strategic în Strâmtoarea Ormuz și riscuri globale fără precedent

Criza energetică este amplificată de blocajul din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport pentru petrol și gaze la nivel mondial. Aproximativ 20% din fluxurile globale de hidrocarburi tranzitează această zonă, iar întreruperea traficului are efecte directe asupra aprovizionării internaționale.

Situația a generat reacții dure pe scena internațională. Președintele american Donald Trump a avertizat că, în lipsa unei redeschideri rapide a rutei maritime, Statele Unite ar putea recurge la acțiuni militare împotriva infrastructurii energetice iraniene.

„Începând cu cea mai mare”, a transmis acesta, referindu-se la posibile ținte strategice.

În paralel, Washingtonul a încercat să limiteze creșterea accelerată a prețurilor la petrol, autorizând temporar vânzarea țițeiului iranian aflat deja pe nave. Măsura este valabilă pentru o perioadă limitată, însă autoritățile de la Teheran au transmis că nu dispun de surplusuri semnificative.

Pe fondul escaladării conflictului, Iranul a lansat atacuri cu rachete și drone asupra infrastructurilor energetice din state aliate ale SUA, dar și asupra navelor comerciale din Golf. Aceste acțiuni cresc riscurile pentru transportul maritim și amplifică incertitudinea pe piețele energetice.

În acest context tensionat, avertismentele AIE devin tot mai apăsătoare.

„Nicio ţară nu va fi ferită de efectele acestei crize dacă situaţia va continua în acest fel. Prin urmare, este necesar să se ia măsuri la nivel mondial”, a avertizat el.