Criza carburanților. Avertismentul AEI: Motorina ar putea deveni insuficientă la pompă în România

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, avertizează că România riscă scumpiri puternice și chiar lipsă de combustibili, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu și al dependenței de importuri. El spune că Guvernul Bolojan nu a luat măsuri reale, iar planul prezentat nu conține soluții concrete.

AEI susține că Guvernul Bolojan nu a luat măsuri reale pentru scumpirea combustibililor

Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a spus că România nu a luat aproape nicio măsură reală pentru a face față crizei provocate de scumpirea combustibililor. El a explicat că, raportat la puterea de cumpărare, România are cel mai mare preț la motorină și al doilea cel mai mare preț la benzină.

Chisăliță a precizat că singura măsură luată până acum este compensarea de 20 de bani pe litru pentru transportatori. Totuși, el a subliniat că, de la începutul anului, prețul motorinei a crescut cu 1,62 lei pe litru.

Președintele AEI a spus că, vineri, a apărut în spațiul public un document numit „Măsuri propuse pentru atenuarea efectelor negative ale conflictului din Orientul Mijlociu asupra pieței petroliere din România”. Potrivit lui, documentul nu este, de fapt, un plan real, ci doar o listă de idei. El a explicat că lipsesc elemente importante: scenarii de lucru, măsuri concrete, persoane responsabile, surse de finanțare, evaluări ale efectelor și metode clare de aplicare.

Chisăliță a spus că o situație de criză pe piața petrolului sau a produselor petroliere poate fi declarată doar dacă există probleme cu aprovizionarea cu combustibil la pompă. El a adăugat că, în ultima perioadă, inclusiv după ședința CSAT, autoritățile au spus că nu există astfel de probleme. De aceea, specialistul s-a întrebat dacă nu cumva totuși există dificultăți, chiar dacă oficial nu sunt recunoscute.

Totuși, el a atras atenția asupra unei informații importante din document: stocurile de urgență aflate în România pot acoperi consumul intern aproximativ 45 de zile. În plus, există și stocuri păstrate în alte țări, care ar putea asigura încă aproximativ 45 de zile de consum. În total, aceste rezerve ar acoperi cam 90 de zile.

Chisăliță a spus că este important să se știe exact unde se află stocurile păstrate în străinătate. El a explicat că, dacă acestea sunt în state din zona Golfului, accesul la ele ar putea fi dificil în contextul actual. De asemenea, a subliniat că trebuie clarificat și cât timp ar dura ca aceste stocuri să ajungă în România după ce se decide folosirea lor.

„În realitate, concluzia generală este simplă: acest ‘Plan’ nu este, de fapt, un plan. Este doar o succesiune de idei, fără scenarii de lucru, fără măsuri concrete, fără responsabili desemnaţi, fără surse de finanţare, fără evaluări de impact şi fără mecanisme clare de aplicare.

Or, acest lucru a fost infirmat chiar de declaraţiile oficiale din ultima perioadă, inclusiv de cele făcute după şedinţa CSAT. Atunci se pune întrebarea firească: Să înţelegem că, totuşi, astfel de probleme există?

Stocurile de urgenţă menţinute pe teritoriul României pot asigura consumul intern pentru cca. 45 de zile, iar stocurile menţinute în extern, prin delegare, o perioadă de timp similară – în total cca. 90 de zile.

Dacă ele sunt localizate în state din zona Golfului, atunci, în actualul context, accesul la ele ridică serioase semne de întrebare. La fel de important este să se precizeze în cât timp pot ajunge aceste stocuri în România din momentul în care se decide utilizarea lor?”, a întrebat Chisăliță.

AEI avertizează că blocarea Strâmtorii Ormuz ar putea opri 26% din motorina importată de România

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), în anul 2025 aproximativ 26% din motorina importată de România venea din Orientul Mijlociu. Astfel, dacă Strâmtoarea Ormuz ar fi blocată, această cantitate de motorină nu ar mai putea ajunge în România.

Chisăliță a sugerat că tocmai această situație ar putea fi unul dintre motivele reale pentru care autoritățile ar dori să declare o criză petrolieră în România.

El a spus că ideea redeschiderii Rafinăriei Petrotel ar putea avea legătură tot cu lipsa combustibililor. Chisăliță a explicat că, potrivit declarațiilor oficiale, România ar avea suficiente rezerve și rutele de aprovizionare nu ar fi afectate. Totuși, în aceste condiții, el se întreabă de ce ar fi necesară redeschiderea rafinăriei. Specialistul a subliniat că rafinăria nu poate procesa țiței rusesc din cauza sancțiunilor europene (chiar dacă cele americane au fost ridicate) și că, la nivel mondial, există deja un deficit de aproximativ 10% de țiței. Din acest motiv, el a sugerat că ar putea exista informații care nu sunt făcute publice.

Chisăliță a mai spus că una dintre măsurile propuse în document este stabilirea, timp de o lună, a unui preț maxim pentru combustibili: 8,86 lei pe litru pentru motorină și 8,41 lei pe litru pentru benzină. El a considerat însă că această propunere nu este realistă.

„Nu este exclus ca tocmai acest fapt să fie unul dintre motivele reale pentru care se doreşte declararea situaţiei de criză petrolieră în România?

Dacă avem rezervele strategice, comerciale şi rutele de aprovizionare nu afectează România, conform declaraţiilor, atunci deschiderea Rafinăriei Petrotel în condiţiile interzicerii prelucrării ţiţeiului rusesc (sancţiunile americane s-au ridicat dar nu şi cele europene) şi a unui deficit de 10% ţiţei la nivel mondial, adică a lipsei efective a ţiţeiului de ce s-ar face? Oare ni se ascunde ceva?”, a întrebat retoric Chisăliță.

AEI avertizează că plafonarea prețurilor la combustibili ar putea opri importurile și ar duce la lipsa motorinei în aproximativ două săptămâni

Potrivit estimărilor Asociației Energia Inteligentă (AEI), în aproximativ două săptămâni prețul motorinei ar putea ajunge la 10 lei pe litru. Creșterea ar apărea deoarece în România ar intra motorină și țiței cumpărate la prețuri mult mai mari, ca efect al războiului din Golf.

Chisăliță a explicat că, în acest caz, comercianții ar fi obligați să cumpere combustibil la preț mare și să îl vândă mai ieftin dacă ar exista un plafon de preț. El a subliniat că niciun operator economic nu poate funcționa mult timp în pierdere, pentru că ar ajunge la faliment.

Specialistul a spus că, în astfel de condiții, prețurile ar putea fi limitate doar pe hârtie, dar combustibilul nu poate fi obligat să apară în benzinării. El a avertizat că ar putea apărea rapid lipsa de carburant: comercianții ar putea opri importurile de motorină și țiței, iar în aproximativ două săptămâni motorina ar putea deveni insuficientă la pompă. În plus, după aproximativ patru săptămâni, aceeași problemă ar putea apărea și la benzină. În opinia lui, de aici până la cozi la benzinării, panică și tensiuni sociale ar mai fi doar un pas.

Chisăliță a spus că s-ar putea discuta despre limitarea marjei comerciale a benzinăriilor, dar aceasta ar fi o măsură diferită de cea menționată în document. El a explicat că o marjă unică la nivel național ar crea probleme: pentru benzinăriile mici ar fi prea mică și le-ar putea duce la faliment dacă ar fi aplicată mai mult de șase luni, iar pentru marile lanțuri ar fi prea mare. În plus, marile companii, care controlează mai multe etape din lanțul de producție și distribuție, ar putea muta profitul în alte zone ale afacerii, iar prețurile nu ar scădea. În opinia lui, singura soluție reală ar fi verificarea modului în care comercianții stabilesc prețurile și publicarea rezultatelor acestor controale.

El a comentat și formularea din document care spune că exportul de produse petroliere ar trebui făcut doar cu acordul ministerului responsabil. Chisăliță a explicat că, din punct de vedere juridic, termenul „export” se referă doar la livrările către țări din afara Uniunii Europene. Din acest motiv, măsura ar putea fi ocolită ușor: combustibilul ar putea fi trimis mai întâi într-un stat membru al UE și apoi redirecționat către o țară din afara Uniunii.

Specialistul a criticat și formularea vagă despre prevenirea vânzării combustibililor la prețuri mai mari decât cele maxime. El a spus că documentul ar fi trebuit să precizeze clar cine controlează respectarea regulilor, ce instituții sunt responsabile și ce sancțiuni se aplică. În lipsa acestor detalii, el consideră că există riscul ca, în realitate, combustibilul să dispară pur și simplu din benzinării.

Planul include mai multe propuneri fiscale, cum ar fi reducerea accizelor sau acordarea de ajutoare de stat. Totuși, aceste idei au apărut la scurt timp după aprobarea bugetului. Chisăliță a spus că aceste propuneri par populiste, deoarece în buget s-a votat împotriva unor măsuri fiscale care ar fi putut reduce impactul scumpirii combustibililor. El a concluzionat că acest lucru arată că nu există o intenție reală de a diminua efectele creșterii prețurilor asupra populației și că situația pare mai degrabă o încercare de a crea impresia că autoritățile se gândesc la oameni.

„Sigur putem discuta de plafonarea marjei comerciale, dar asta este altceva decât ce se scrie în document şi nu cred că produce efectul scontat. De ce? Deoarece aplicarea unei marje unice naţionale va fi prea mică pentru micii benzinari şi prea mare pentru marii benzinari. Dacă această măsură se va aplica mai mult de 6 luni (şi se va aplica), va falimenta toate micile benzinării.

În acelaşi timp marile lanţuri de benzinării, care au activitatea integrată pe verticală şi orizontală vor avea grijă să-şi mute profitul la nivelul alte verigi din lanţ şi măsura nu va scădea preţul. Auditarea comportamentului comercianţilor şi publicarea rezultatelor este singura măsură care poate corecta acest comportament.

Numai că, din punct de vedere juridic, ‘exportul’ se referă exclusiv la livrările către state din afara Uniunii Europene. În aceste condiţii, măsura poate fi uşor ocolită prin livrări către state membre UE, urmate de redirecţionarea produselor către ţări non-UE.

Apariţia acestor propuneri la câteva zile după ce prin buget s-a votat împotriva măsurilor fiscale de reducere a impactului creşterii preţului la combustibili, arată exclusiv caracterul populist al acestor propuneri, inaplicabilitatea lor şi, în fapt, lipsa intenţiei reale de a diminua impactul creşterii preţurilor combustibililor asupra populaţiei. Cred că este o sfidare la adresa inteligenţei românilor, o prosteală colectivă că cineva chiar se gândeşte la oameni, dar se chinuie să facă lucrurile astfel încât să nu se poată întâmpla”, a punctat Chisăliță.