Criza apei de la Paltinu putea fi prevenită. Deciziile autorităților au afectat aproximativ 100.000 de persoane

La finalul anului 2025, aproximativ 100.000 de persoane din județele Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă timp de mai multe zile, o situație care a afectat populația, unități medicale și școli. Explicația inițială oferită de autorități a indicat o defecțiune tehnică la Barajul Paltinu, însă raportul preliminar al Ministerului Mediului arată că adevărata cauză a crizei a fost una mult mai complexă, dominată de probleme administrative și instituționale, precum decizii întârziate, lipsă de comunicare și responsabilități neasumate.

Primele semnale ale crizei au apărut în luna iunie 2025, când a fost identificată o problemă tehnică la sistemul de golire controlată a lacului de acumulare Paltinu. Pentru a preveni riscuri mai mari, autoritățile au decis scăderea nivelului apei din baraj. Această operațiune a fost însă amânată și planificată deficitar timp de mai multe luni, notează EVZ.

Criza apei de la Paltinu a afectat 100.000 de oameni

Odată cu apropierea iernii, întârzierea a transformat situația într-o urgență majoră, deoarece apa din baraj a devenit prea murdară pentru a mai putea fi tratată, iar furnizarea către localități a fost sistată.

„Raportul preliminar al Ministerului Mediului descrie o succesiune de erori administrative, întârzieri și lipsă de coordonare instituțională care depășesc cu mult un simplu accident tehnic”, nota G4Media.

Raportul preliminar al Ministerului Mediului descrie o succesiune de erori administrative, întârzieri și lipsă de coordonare instituțională, care depășesc cu mult un simplu accident tehnic. Deși, teoretic, responsabilitățile erau clar definite, în practică ele nu au fost asumate eficient. Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița avea rolul de a gestiona nivelul apei, Operatorul de Exploatare Sistem Zonal Prahova era responsabil de distribuția apei către localități, Administrația Națională „Apele Române” trebuia să supravegheze infrastructura, iar autoritățile locale și distribuitorii de apă aveau legătura directă cu consumatorii. În realitate, comunicarea dintre aceste instituții a fost fragmentată, iar responsabilitatea a fost pasată dintr-o parte în alta.

Analiza situației prin prisma principiilor OCDE pentru guvernanța apei scoate în evidență multiple deficiențe. Administrația Bazinală de Apă a modificat cota apei fără a informa operatorul timp de luni de zile. Operatorul nu a notificat distribuitorii și nu a constituit rezervele prevăzute în contracte. Administrația Națională „Apele Române” nu a exercitat controlul periodic și nu există dovezi că ar fi fost informată despre riscul sistării apei. Concluzia raportului este că responsabilitățile au rămas formale pe hârtie, dar nefuncționale în practică, existând zone gri între ABA, operatorul ESZ și ANAR.

Deciziile privind scăderea nivelului barajului au fost luate fără consultarea utilizatorilor din aval sau a autorităților locale

Deciziile privind scăderea nivelului barajului au fost luate fără consultarea utilizatorilor din aval sau a autorităților locale și fără prognoze hidrologice și meteorologice adecvate. Evaluarea subliniază că managementul aplicat a fost unul birocratic, neadaptat la realitatea bazinului hidrografic și la riscurile locale. Lipsa de comunicare a fost generalizată: ABA nu a comunicat cu operatorul, operatorul nu a comunicat cu distribuitorii, iar ANAR nu a coordonat intervenția. Chiar și întâlnirea interinstituțională din 22 octombrie 2025 nu a dus la aplicarea măsurilor stabilite, coordonarea fiind catalogată ulterior drept reactivă, tardivă și incompletă.

Deși instituțiile implicate dispuneau de resurse și competență tehnică, acestea nu au fost utilizate. Problemele semnalate în luna iunie au fost lăsate nerezolvate luni la rând, controalele obligatorii nu au mai fost efectuate de peste 10 ani, iar procedurile existente au fost ignorate. Raportul concluzionează că, deși capacitatea instituțională există formal, aplicarea ei operațională a fost slabă.

Situația putea fi gestionată mult mai eficient

Informații obținute din surse apropiate echipelor implicate arată că situația putea fi gestionată mult mai eficient. După declanșarea crizei, toate entitățile relevante, inclusiv ANAR, Consiliul Județean, Prefectura, ISU, operatorul local, Hidro Prahova, Compania de Apă Dâmbovița, STS, Hidroelectrica și Electrica, s-au reunit și au format un comitet de lucru. Intervenția s-a desfășurat într-un cadru calm, cu o coordonare bună, lucrându-se în două schimburi, iar fiecare echipă și-a îndeplinit atribuțiile. A fost dirijată controlat evacuarea nămolului din hidroagregatele Hidroelectrica, fără riscuri suplimentare.

„Totul s-a desfășurat într-un cadru calm, fără agitație publică, dar cu o coordonare foarte bună. S-a lucrat în două schimburi, fiecare echipă și-a făcut treaba. S-a reușit să se dirijeze controlat evacuarea nămolului din hidroagregatele Hidroelectrica, fără riscuri suplimentare”, explică sursele citate de EVZ.

Un exemplu de soluție tehnică aplicată a fost realizarea unui bypass la stația de tratare, care a permis ca nămolul să ocolească sistemul de tratare, prevenind compromiterea suplimentară a apei. Sursele implicate subliniază că, dacă ar fi existat colaborare de la bun început, situația din noiembrie ar fi putut fi evitată.

Sistemul nu a fost proiectat inițial pentru alimentarea tuturor localităților afectate

Raportul preliminar critică și lipsa rezervelor de apă, însă informațiile obținute arată că sistemul nu a fost proiectat inițial pentru alimentarea tuturor localităților afectate. Bazinul de apă curată are o capacitate limitată, suficientă pentru doar 24-48 de ore de consum, fiind utilizat în principal pentru decantarea apei cu turbiditate mare. Controlul efectuat în iulie 2025, inclusiv cu reprezentanți ai ANAR, a constatat că sistemul respecta cotele de avarie, însă aceste informații nu au ajuns la Corpul de Control, generând percepția că verificările nu ar fi existat.

După ce criza a devenit publică, autoritățile au decis să adopte măsuri concrete. A fost înlocuită complet conducta veche și au fost realizate reparații majore la infrastructură, pentru a preveni situații similare în viitor. Intervențiile ulterioare au fost planificate riguros și au implicat coordonarea tuturor părților, demonstrând că atunci când specialiștii tehnici sunt lăsați să își facă treaba, soluțiile pot fi eficiente.

Incidentul de la Barajul Paltinu a avut loc într-un moment sensibil

Incidentul de la Barajul Paltinu a avut loc într-un moment sensibil, chiar înainte ca România să primească avizul OCDE pe mediu. Organizația recomandă responsabilități clare, coordonare și prevenție, elemente care au lipsit în acest caz. Deși standardele au fost bifate la nivel formal, ele nu au fost respectate în practică. Consecințele administrative au fost rapide, incluzând demisia directorului general al ANAR, demiterea șefei ABA Buzău–Ialomița și inițierea procedurilor pentru schimbarea conducerii operatorului din Prahova. Raportul final al Ministerului Mediului nu a fost încă redactat.

Criza apei de la Barajul Paltinu nu a fost un accident inevitabil, ci rezultatul unor decizii întârziate, al lipsei de comunicare și al unei reacții tardive a statului. Experiența a arătat însă că, prin coordonare, planificare și implicarea tuturor actorilor, situații similare pot fi prevenite sau gestionate mult mai eficient, protejând populația și infrastructura vitală.