Cristian Socol demontează „propaganda” reducerii deficitului: Vine din nerealizarea investițiilor programate

Reducerea deficitului bugetar este pusă sub semnul întrebării de economistul Cristian Socol, care susține că scăderea raportată oficial nu reflectă o consolidare reală a finanțelor publice. Potrivit acestuia, ajustarea a fost realizată prin tăierea investițiilor programate, în paralel cu înghețarea salariilor și pensiilor și creșterea taxelor, măsuri care au alimentat inflația și au afectat categoriile vulnerabile și clasa de mijloc.

Cristian Socol combate „propaganda” pe tema reducerii deficitului bugetar

Economistul Cristian Socol contestă modul în care este prezentată public reducerea deficitului bugetar, afirmând că aceasta nu reflectă o îmbunătățire reală a finanțelor publice, ci rezultatul direct al nerealizării investițiilor programate.

Într-o analiză publicată pe pagina sa de Facebook, Socol susține că discursul oficial privind scăderea deficitului este înșelător, mai ales în contextul înghețării salariilor și pensiilor și al majorării taxelor, măsuri care au contribuit la accelerarea inflației.

Potrivit economistului, atingerea unei ținte de deficit mai mici decât cea anunțată la rectificarea bugetară ar trebui, în teorie, să fie un semnal pozitiv, întrucât ar putea conduce la costuri mai reduse de finanțare și la dobânzi mai mici.

În practică însă, spune Cristian Socol, reducerea a fost obținută prin sacrificarea investițiilor publice asumate prin buget.

Datele execuției bugetare indică investiții realizate de 137 de miliarde de lei, cu aproximativ 12 miliarde de lei sub alocarea bugetară de 149 de miliarde de lei, nivel menținut atât la prima, cât și la a doua rectificare bugetară, inclusiv la cea din noiembrie, când autoritățile nu mai puteau invoca lipsa de date pentru o programare corectă.

Cristian Socol mai arată că deficitul bugetar din 2024 este doar cu 6,4 miliarde de lei mai mic față de anul anterior, deși nu s-au realizat investiții de circa 13 miliarde de lei.

În același timp, creșterea TVA și a accizelor a dus inflația la aproximativ 10%, iar înghețarea salariilor și pensiilor a pus o presiune suplimentară asupra profesorilor, persoanelor cu dizabilități, mamelor gravide și, în general, asupra românilor cu venituri mici și din clasa de mijloc.

Postarea integrală a lui Socol

„Ciudată propaganda privind deficitul, dat fiind că reducerea vine din nerealizarea investițiilor programate!

Iar dacă luăm în considerare înghețarea salariilor și pensiilor și dublarea inflației prin creșterea taxelor, este și mai mincinoasă teza ”eroului salvator”.

Da, o țintă de deficit mai mică decât cea anunțată la rectificare ar trebui să ne bucure, în teorie să însemne costuri mai mici de finanțare și dobânzi mai mici.

Ceea ce nu vi se spune este că reducerea de deficit s-a făcut prin rerealizarea investițiilor programate. Astel, execuția arată investiții publice realizate de 137 miliarde lei, cu 12 miliarde lei mai puțin decât alocarea bugetară de 149 miliarde lei – țintă păstrată și la prima rectificare dar și la a doua rectificare, cea de la sfârșitul lunii noiembrie – când nu poți invoca lipsa datelor pentru a face o programare bugetară corectă.

Mai mult, deficitul din 2024 este cu doar 6,4 miliarde lei mai mic decât a fost în anul 2024 (146,1 miliarde lei față de 152,5 miliarde lei în anul 2024) în condițiile în care nu s-au făcut investiții de 13 miliarde lei, s-a mărit TVA accize etc conducând la explozia inflației la 10%, ai înghețat salarii și pensii și ai pus povară ridicată la profesori, persoane cu dizabilități, mame gravide și în general, pe românii cu venituri mici și cei din clasa de mijloc”, scrie economistul Cristian Socol pe pagina sa de Facebook.