Creșteri și dezechilibre în transportul aerian: aeroporturile din România în prim-plan

Transportul aeroportuar de mărfuri, inclusiv poșta, a înregistrat o creștere de 13,4% în primul trimestru din 2026, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Volumul a urcat de la 12.794 tone la 14.510 tone, potrivit datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Evoluția indică o dinamică pozitivă a fluxurilor de marfă operate pe aeroporturile din România. Datele reflectă activitatea cumulată din segmentul aerian de transport de bunuri și corespondență.

Ce se schimbă în traficul aerian de marfă din România

Cele mai mari volume au fost consemnate pe aeroportul Henri Coandă-București, cu 4.100 tone de mărfuri încărcate și 7.000 tone descărcate. Pe aeroportul Avram Iancu Cluj-Napoca au fost raportate 700 tone încărcate și 1.000 tone descărcate, iar pe Traian Vuia Timișoara 400 tone încărcate și 700 tone descărcate. Distribuția indică diferențe semnificative între principalele huburi aeriene din țară. Structura fluxurilor evidențiază rolul dominant al aeroportului din Capitală în transportul de marfă.

În ceea ce privește transportul intern de mărfuri, Henri Coandă-București a generat 35,2% din totalul tonelor încărcate. Aeroportul Avram Iancu Cluj-Napoca a avut o pondere de 38,1%, în timp ce Traian Vuia Timișoara a ajuns la 26,7%. Aceste procente reflectă contribuția principalelor aeroporturi la circulația internă a mărfurilor. Datele sunt incluse în analiza privind evoluția transportului aerian de marfă la nivel național.

Evoluții pe segmentul energetic și gaze naturale

Pe segmentul energetic, consumul de echivalent petrol a fost cu 24.500 tep sub nivelul din perioada similară a anului anterior, ceea ce înseamnă o scădere de 1%, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. În același interval, importurile de gaze naturale au consemnat o creștere de 46,8%, echivalentul a 397.500 tep față de aceeași perioadă din 2025. Volumul total a depășit 1,246 milioane tep. Evoluțiile indică diferențe semnificative între consum și importuri pe acest segment.

Comisia Națională de Strategie și Prognoză estimează o creștere a producției de gaze naturale până în 2027, cu un ritm mediu anual de 1,7%. Pentru 2026 este anticipată o producție de 7,907 milioane tep, în urcare cu 1,5%, iar pentru 2027 un nivel de 8,176 milioane tep, cu un avans de 3,4%. Prognoza reflectă o tendință graduală de creștere a capacităților interne. Evoluțiile sunt incluse în ultima Prognoză a echilibrului energetic.

Totodată, pentru importuri este anticipată o tendință de scădere, mai accentuată spre 2027, când ar putea ajunge la minus 6%. Această evoluție este corelată cu avansul producției și cu punerea în funcțiune a unor noi capacități, dar și cu menținerea tranzitului către piețele externe. CNSP estimează importuri de gaze naturale de 2,150 milioane tep în 2026, în scădere cu 2,7%, respectiv 2,022 milioane tep în 2027, minus 6%.