Creștere economică pe consum, deficite record și inflație. Valentin Lazea(BNR) avertizează: Pe nimeni nu a interesat care sunt consecințele

România se află într-o etapă în care realitățile economice sunt frecvent reinterpretate sau simplificate excesiv în spațiul public. Economistul-șef al Banca Națională a României, Valentin Lazea, avertizează că această tendință afectează grav onestitatea dezbaterii economice.

Valentin Lazea avertizează că dezbaterea economică din România este dominată de versiuni convenabile ale realității

Într-o analiză publicată pe platforma Opinii BNR, Valentin Lazea arată că România trăiește într-o epocă a „post-adevărului”, inclusiv în ceea ce privește dezbaterea economică. El susține că lipsa de informare a publicului și memoria scurtă sunt exploatate pentru a construi narațiuni alternative, menite să ascundă aspecte neplăcute ale realității economice.

Potrivit economistului, aceste abordări sunt folosite pentru a masca dezechilibrele structurale acumulate în ultimul deceniu, în special în zona finanțelor publice.

„Există tentativa lipsită de onestitate de a atribui deteriorarea finanțelor publice doar guvernelor Ciucă și Ciolacu, ceea ce este fals. După cum se poate vedea din tabelul alăturat, deficitul bugetar a crescut chiar și în anii cu creștere economică robustă (2017, 2018, 2019) sau în anii electorali (2016, 2024), reprezentând o caracteristică comună a guvernelor din ultimul deceniu.

Nu numai guvernele, ci și mediul de afaceri și publicul în general au îmbrățișat ideea creșterii economice bazate pe relaxarea fiscală, pe creșterea consumului și pe alimentarea acestuia din import. Aproape pe nimeni nu a interesat care sunt consecințele acestui model de creștere în ceea ce privește inflația și deficitele. Și de ce i-ar fi interesat, dacă fiecare a primit cam tot ce a vrut”, spune economistul.

România îndeplinea în 2015 criteriile de la Maastricht, dar a renunțat la disciplina fiscală în favoarea creșterii rapide

Valentin Lazea arată că, în anul 2015, România îndeplinea toate criteriile de la Maastricht și ar fi putut depune candidatura pentru aderarea la zona euro, dacă ar fi continuat o conduită fiscală responsabilă. În schimb, guvernele care s-au succedat au ales să privilegieze creșterea economică în ritmuri cât mai mari, cu costul sacrificării echilibrelor macroeconomice.

Această strategie a dus la o creștere economică rapidă, dar și la acumularea celor mai mari niveluri de inflație, deficit bugetar și deficit de cont curent din Uniunea Europeană.

Creșterea economică accelerată a fost însoțită de cele mai mari dezechilibre macroeconomice din UE

Economistul-șef al BNR subliniază că România a ajuns să înregistreze simultan cea mai rapidă creștere economică din UE și cele mai mari dezechilibre macroeconomice. În același timp, Bulgaria a crescut într-un ritm mai lent, dar mai echilibrat, ceea ce a permis aderarea acesteia la zona euro în anul 2026.

Potrivit analizei, această diferență de abordare explică rezultatele diferite obținute de cele două economii.

Valentin Lazea respinge ideea că deteriorarea finanțelor publice ar fi responsabilitatea exclusivă a ultimelor guverne

Lazea arată că există o tentativă lipsită de onestitate de a pune deteriorarea finanțelor publice exclusiv pe seama guvernelor recente. El susține că deficitul bugetar a crescut inclusiv în anii cu creștere economică robustă și în anii electorali, ceea ce indică o problemă structurală prezentă pe tot parcursul ultimului deceniu.

Această evoluție este descrisă ca o caracteristică comună a tuturor guvernelor din perioada analizată.

Mediul de afaceri a beneficiat de facilități fiscale extinse, fără o preocupare reală pentru consecințe

Potrivit analizei, nu doar guvernele, ci și mediul de afaceri au susținut modelul de creștere bazat pe relaxare fiscală și consum. În ultimii zece ani, anumite sectoare au beneficiat de scutiri de impozite și contribuții sociale, de un regim favorabil pentru microîntreprinderi și de rate de impozitare foarte scăzute.

De asemenea, a fost tolerată funcționarea unor firme fără capitalizarea minimă prevăzută de lege și niveluri ridicate de evaziune fiscală, în special în zona TVA.

Publicul larg a beneficiat de subvenții și facilități care au pus presiune suplimentară pe buget

Valentin Lazea arată că și populația a beneficiat de multiple forme de sprijin financiar, precum gratuități la transport, tichete de masă și de vacanță, subvenții la energie și combustibili, precum și impozite foarte scăzute pe proprietate.

El subliniază că aceste măsuri pot fi susținute de un stat cu buget echilibrat, nu de unul care se îndatorează constant pentru a-și acoperi deficitele.

Consumul populației a crescut mai rapid decât consumul public în jumătate din ultimii zece ani

Analiza arată că, în perioada 2015–2024, consumul individual efectiv al populației a crescut în cinci ani din zece mai rapid decât consumul administrației publice. Chiar și în anii în care consumul public a crescut mai rapid, diferența de dimensiune dintre cei doi indicatori face ca impactul consumului populației să fie mult mai mare.

Această evoluție este prezentată ca un argument împotriva ideii că sectorul public ar fi principalul responsabil pentru dezechilibrele bugetare.

Creșterea economică bazată pe consum a fost favorizată în detrimentul investițiilor

O altă problemă identificată este privilegierea creșterii bazate pe consum în detrimentul celei bazate pe investiții. În cinci ani din zece, consumul final a crescut mai rapid decât investițiile, iar în șapte ani din zece consumul a depășit ritmul de creștere al PIB.

Potrivit lui Lazea, această structură a creșterii economice limitează capacitatea de a genera resurse pentru rambursarea datoriei publice.

Criticile aduse măsurilor de consolidare fiscală sunt un nou exemplu de lipsă de onestitate

Valentin Lazea afirmă că este lipsit de onestitate să se sugereze că admiterea Bulgariei în zona euro s-a datorat norocului. El arată că această țară a urmărit constant acest obiectiv, în timp ce România l-a ignorat în favoarea unei creșteri economice rapide.

Această diferență de strategie explică decalajele actuale dintre cele două state.

În finalul analizei, Lazea se referă la criticile formulate în ultimele luni la adresa guvernului condus de Ilie Bolojan. El susține că, fără măsurile de consolidare fiscală adoptate, România s-ar fi confruntat cu riscuri majore, inclusiv incapacitate de plată și retrogradarea ratingului de țară.

Potrivit economistului, aceste măsuri au contribuit la evitarea recesiunii, la reducerea costurilor de finanțare și la scăderea deficitului bugetar. De asemenea, el arată că au fost făcuți pași importanți pentru tranziția de la un model de creștere bazat pe consum la unul axat pe investiții.